EXCLUSIV| Legea pensiilor speciale, ”bomba” care poate bloca justiția. Președintele CSM, despre ce nu acceptă magistrații: ”Etapizarea e discriminare”

În timp ce greva profesorilor a stârnit degringoladă în școli și licee în ultimele săptămâni, la orizont se anunță și alte greve, dar și manifestări ample de protest din partea magistraților, dacă vocea nu le este auzită. Despre probleme și viitorul incert al sistemului judiciar din cauza tensiunii marcate de presiunea pusă pe așa-numitele pensii speciale ale magistraților, revolta multor cetățeni vizavi de “cea mai privilegiată categorie profesională”, a vorbit președintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Daniel Grădinaru, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.

Judecătorii și procurorii, prinși în vâltoarea discuțiilor interminabile legate de modul în care se va realiza reforma în sistemul judiciar privind pensionarea și calculul cuantumului pensiilor, stau în block start, așteptând retragerea din proiectul aflat la Camera Deputaților a amendamentelor care privesc mai ales vârsta de pensionare și procedura de etapizare (perioada de tranziție) gândită de Guvern fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii și a reprezentanților magistraților.

În cazul în care doleanțele magistraților nu vor avea sorți de izbândă, este posibil care în perioada următoare să asistăm la o bulversare a întregului sistem, în condițiile în care parchetele și instanțele au un deficit major de personal, volumul de muncă a crescut considerabil, iar magistrații cu 25 de ani vechime se gândesc să iasă la pensie înainte de a se opera modificările legate de vârsta de pensionare.

„Se încearcă majorarea la 60 de ani a vârstei de pensionare pentru judecători și procurori”

Legat de tensiunile foarte mari din sistemul judiciar cu privire la proiectul de modificare a vârstei de pensionare a magistraților, a vechimii și în condițiile în care unele instanțe sunt pe cale de a-și suspenda activitatea parțial, președintele CSM a confirmat că există, într-adevăr, “un moment delicat”.

„Este pornit un proces de reformă, înțeleg, încă de anul trecut, pe lângă legile justiției, unde, în Statutul magistratului, s-a prevăzut ceva, iar apoi a intervenit această inițiativă de modificare a statutului la nivelul pensiei, înțelegând prin asta majorarea vârstei de pensionare – se încearcă o majorare la 60 de ani, pentru judecători și procurori.

Proiectul a avut un parcurs destul de nefiresc, ca să zic așa, a stat în Senat, s-au format acolo câteva amendamente. Consiliul nu a fost consultat la momentul la care s-au dezbătut – și nu numai Consiliul, din partea Justiției nu au fost reprezentanți, nici asociații, nici din partea Ministerului Public sau Înalta Curte. Practic, s-a adoptat o formă cu amendamente în Senat, acum proiectul este în Camera Deputaților, camera decizională.

Asta după ce am primit asigurări că vom fi consultați și vom stabili o variantă acceptabilă, că nu e vorba de anumite drepturi sau privilegii, cum au fost văzute, ci este vorba de tulburările care pot apărea în sistemul judiciar și cred că nu trebuie neglijate, având în vedere, oricum, starea în care se află justiția în acest moment, numărul locurilor vacante, atât în instanțe, cât și la parchete, faptul că nu a fost admitere la Magistratură doi ani, peste care a venit acest val de pensionări, generat tocmai de aceste inițiative, discuții, declarații, care au făcut foarte mult rău, pe lângă aceste amendamente și proiectul în sine, foarte multe declarații făcute de oameni politici care au produs tulburări, neliniști în rândul magistraților.

Noi, la începutul anului, de fapt, în fiecare an, am fost la adunările generale de bilanț, în instanțe și în parchete – asta s-a întâmplat în lunile ianuarie, februarie și martie – și am fost cam pe la toate curțile de apel, nu numai eu, ci și colegii mei, și am văzut care este starea acolo. Într-adevăr, este o stare de neliniște – nu știu dacă este o tensiunie –, atunci, cel puțin, nu era, pentru că era doar proiectul inițial, fără aceste amendamente, care au înrăutățit, zicem noi, situația”, a spus judecătorul Daniel Grădinaru.

Ce magistrați sunt cei mai afectați de modificarea vârstei de pensionare

Judecătorii și procurorii sunt nemulțumiți, susține președintele CSM, de amendamentele care au fost depuse la Comisia pentru muncă din Camera Deputaților, pentru că au existat schimbări neașteptate care au luat prin surprindere întreg sistemul.

“Ceea ce este, însă, acum este în Camera Deputaților, la Comisia de muncă, unde s-au depus, de către ministrul Muncii, o serie de amendamente, fără să fim, iarăși, consultați înainte, și acestea au înrăutățit foarte mult situația. În ce sens? În sensul că noi suntem de acord că trebuie să se facă o reformă, este un proces care trebuia să înceapă, probabil, mai demult, dar nu se poate face, așa, peste noapte, nu se poate face la modul în care a fost gândită posibilitatea de pensionare a celor care sunt deja în sistem.

Cel mai rău sunt afectați cei care au deja peste 20 de ani – sau pe acolo, 15-20 de ani – de vechime în magistratură, care aveau așteptarea să se pensioneze la împlinirea acelor 25 de ani de vechime în magistratură și care, dintr-o dată, s-au văzut că nu mai au această posibilitate, decât după ce vor împlini 60 de ani”, a explicat președintele CSM.

„Este o idee falsă că toți magistrații se pensionează la împlinirea fixă a celor 25 de ani”

Daniel Grădinaru, judecător cu un CV profesional ireproșabil, are deja vechimea prevăzută de lege, 25 de ani de magistratură, și se poate pensiona peste două luni. Întrebat despre această posibilitate pe care o are la îndemână până la apariția noii legi cu modificările făcute de Guvern, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a afirmat că nu s-a gândit la pensionare și ca el sunt mai mulți magistrați, care nu aleg să iasă la pensie fix la împlinirea vârstei.

„Eu aș face 25 de ani la 1 august anul acesta. Nu m-am gândit la asta (n.r.- la pensionare). De altfel, vreau să vă spun că nu înseamnă că toți cei care vor împlini 25 de ani se vor pensiona, în niciun caz. Este o idee falsă că toți magistrații se pensionează la împlinirea fixă a celor 25 de ani. În realitate, cei mai mulți rămân în activitate și după această vârstă sau unii dintre ei trec în avocatură.

Vorbind de magistratură, sigur, nu asta este realitatea. Pensionările acestea din ultimul an – și am dat niște cifre de ordinul sutelor, de aproape 500 la judecători, dacă îmi aduc bine aminte, anul trecut – au fost tocmai urmare a acestei stări generate de declarațiile și inițiativele de reformă ale sistemului de pensionare.

Altfel, judecătorii rămân în continuare în activitate, de regulă, până la împlinirea de 60 de ani, chiar și la 65, vârsta limită prevăzută de lege, și chiar avem și la avizarea anuală, la peste 65 de ani, destul de des, și la Înalta Curte, și la alte instanțe. Deci nu este real că dacă va rămâne legea așa, se vor pensiona toți judecătorii. (…) Nu există niciun magistrat care să fie și pensionat și să rămână în continuare în activitate, să primească salariu”, a adăugat președintele CSM.

„În Germania sau Olanda sunt magistrați care pot desfășura și alte activități, unii chiar pot face și politică”

În toate discuțiile care au avut loc în spațiul public, din cauza celor mai mari salarii și pensii din România, pe care le au judecătorii și procurorii, magistratura a fost etichetată drept cea mai favorizată profesie. Și a intrat la categoria pensii speciale, ceea ce deranjează magistrații, întrucât ei consideră că activitatea lor nu este cunoscută în profunzime, iar interdicțile și incompatibilitățile pe care le au nu sunt luate în considerare.

Președintele CSM a explicat în ce constă eroarea acestei catalogări a ”pensiilor speciale” despre care se vorbește în cazul magistraților.

“Nu există pensii speciale, există pensiile de serviciu, care sunt prevăzute pentru anumite categorii, printre care și magistrații. Noi spunem că sunt justificate tocmai datorită muncii magistratului. M-ați întrebat de ce, dacă nu vor să se pensioneze, este problema asta cu vârsta la 49-50 de ani … Este o stare, sunt unii colegi care resimt. Cei de la instanțele aglomerate sau parchete, după 25 de ani de muncă, unii dintre ei, din nefericire, dezvoltă și boli, alții, iarăși, din nefericire, mai și decedează, la scurt timp după pensionare, am avut destul de frecvente cazurile acestea și, este clar, este rezultatul muncii pe care au depus-o ca magistrați, stresului, activității specifice, a muncii de judecător. (…)

Sunt multe interdicții, într-adevăr, și alte activități – nu poți să le faci decât pe cele didactice, cum este prevăzută chiar în statut, sau cele din sistemul judiciar, la IMM sau la Școala Națională de Grefieri. De multe ori, suntem comparați cu magistrații din alte țări – și este bine că suntem, dar trebuie să luăm în calcul toate elementele.

Magistrații din alte țări nu au însă aceste interdicții. În Germania sau în Olanda, sunt magistrați care pot desfășura și alte activități, unii chiar pot face și politică. Deci, nu se compară statutul magistratului din România cu cele din alte țări, unde, într-adevăr, au alt statut.

Nu știu cum ar fi văzută aici, în România, această libertate de a desfășura și alte activități ca magistrat. Vedeți că la noi există o suspiciune continuă legată de anumite persoane care ocupă funcții, inclusiv magistrați, și nu cred că este în tradiția noastră sau în concepția noastră să vedem un astfel de magistrat, care poate desfășura și activități lucrative, profitabile, în timp ce este judecător. Cred că ține – pe lângă tradiția lor, din țările fiecărui stat – și de ce înseamnă justiția pentru ei, ce înseamnă judecătorul, procurorul, cum este respectul față de justiție și a autorității”, a mai spus judecătorul Daniel Grădinaru.

Întrebat dacă nu cumva aceste aspecte sunt o dovadă că, în România, oameni nu au prea mult respect, dar nici multă încredere în judecători și procurori și de aceea este nevoie de interdicțiile din profesie, președintele CSM crede că și acestea sunt motivele.

“Eu așa cred. Cred că tocmai așa a fost văzut sistemul acesta, cu statutul judecătorului și procurorului care este acum, tocmai având în vedere aceste incompatibilități și interdicții, și tocmai pentru a-i rezerva imaginea de magistrat care doar asta face, judecă, nu este implicat în alte activități”, a spus Daniel Grădinaru.

Diferența dintre judecătorii români și cei din Marea Britanie

Referitor la vârsta de pensionare a magistraților din alte țări, președintele CSM nu a putut da cifre exacte, dar a explicat de ce în alte state europene există magistrați la vârste înaintate, deși ei tot 25 de ani de magistratură trebuie să aibă pentru a putea să iasă la pensie, un exemplu fiind Marea Britanie.

“Este un alt sistem acesta din Marea Britanie, este un sistem care nu este la noi practicat. La ei, mai întâi, trebuie să ai alte profesii, nu poți să devii judecător imediat după ce ai terminat Facultatea de Drept și, de aceea, se ajunge la vârstele acestea.

Este și aceasta o problemă care ni se pune, că intrăm prea devreme în magistratură. Este adevărat, ei ajung la 60-70 de ani judecători, dar ei au fost mai întâi avocați, 15 ani sau poate și mai mult, așa încât munca efectivă de judecător revine undeva tot la 20-25 de ani maxim, pentru că, și în Marea Britanie, și în alte țări, sigur că judecătorul are acest specific al muncii care erodează – nu putem să nu recunoaștem – după un timp”, a mai spus președintele CSM.

Cum vor reacționa magistrații la sfârșitul luni iunie

În aceste zile de maximă tensiune legată de proiectul care prevede modificarea vârstei de pensionare în magistratură, unele instanțe au început să ia atitudine – cum ar fi Tribunalul Buzău -, solicitând Guvernului predictibilitate și îmbunătățirea condiților de muncă. La fel s-a întâmplat și la începutul anului 2020.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii a spus că, deocamdată, nu s-a suspendat nicio activitate, fiind vorba de o amânare a acestei decizii.

“Practic, nu a suspendat nicio instanță activitatea, și-au amânat-o. Știu că Tribunalul Buzău a fost primul, dar, practic, au spus că vor soluționa, într-o primă fază, doar cauzele urgente, și mai era și Judecătoria Târgoviște. Dar, în general, și-au revizuit pozițiile și cei care, inițial, au avut de gând să facă asta.

Consiliul Superior al Magistraturii a convocat Adunările Generale, în ședința de acum o săptămână, tocmai pentru a vedea și care este poziția magistraților din toate instanțele și parchetele și tocmai pentru a arăta și Coaliției de guvernare – pentru că dumnealor vor lua decizia finală de adoptare a legii – care este poziția magistraturii. Sigur că, pe calendarul pe care înțeleg că o să-l urmeze lucrurile, în următoarele săptămâni – nu multe, până la sfârșitul lunii acesteia – se vor tranșa, adică va fi adoptată această lege, din ce am înțeles, iar, atunci, sigur că vom vedea și care va fi reacția magistraturii”, a afirmat Daniel Grădinaru.

De ce se opun magistrații etapizării ieșirii la pensie

În Adunările generale de la nivelul instanțelor și parchetelor au fost dezbătute aceste modificări ale legii cu privire la pensionarea magistraților și etapizarea pe care Guvernul vrea să o facă pentru a nu exista o bulversare a sistemului. Despre aceste discuții și concluzia la care s-a ajuns, președintele CSM a adus argumente legate de modul în care este privită această etapizare și consecințele ei la punerea în practică a acestei proceduri.

“Noi, practic, când am convocat adunările generale la instanțe și parchete, am și stabilit un punct pe ordinea de zi, adică să își exprime poziția în adunarea generală cu privire la modul în care se face etapizarea aceasta de ieșire la pensie.

Practic, dumnealor au spus că am făcut o etapizare până în 2035 și, în felul acesta, se reglează pe an ce trece. În realitate, nu beneficiază de această etapizare decât cei care împlinesc 50 de ani anul acesta sau anul viitor și, cel mult, anul celălalt. Deci, practic, cine nu împlinește 50 de ani până atunci, nu va mai beneficia niciodată, pentru că tot timpul va fi cu un an în urmă, pentru că este o etapizare care, practic, nu este reală. Noi asta am reproșat. Deci este o etapizare care, practic discriminează, pe foarte mulți dintre magistrații care nu împlinesc 50 de ani până în 2025.

Pot să vă dau un exemplu: am un coleg, la Înalta Curte, cu care am fost și coleg la Institutul Național al Magistraturii, am intrat o dată în magistratură, numai că eu am urmat și cursurile altei facultăți și am o vârstă mai mare decât el, cu trei ani, și prin acest simplu fapt, că sunt mai mare cu trei ani, eu aș putea să beneficiez, deși nu intenționez asta, iar el nu poate, deși am intrat amândoi în același an în magistratură.

Este o discriminare, asta este, și nu mai zic de ceilalți și mai în urmă, care, într-adevăr, așa văd lucrurile, ca o discriminare. Cine nu a avut norocul să se nască de la anul 1975 în sus, nu mai beneficiază de această lege”, a mai spus judecătorul Daniel Grădinaru.

Anomalia din 2017 a făcut ca pensiile să fie mai mari decât salariile în plată

Întrebat dacă magistrații sunt de acord cu noul mod de calculare a cuantumului pensiei, președintele CSM a spus că acesta este corect.

Modul în care se calculează este unul corect cu procentul anunțat. O altă anomalie care s-a produs în 2017 a fost atunci când au umblat la contribuții și au ajuns unele pensii să fie mai mari decât salariile în plată, ceea ce poate a fost bine pentru cei care s-au pensionat atunci, însă vă dați seama că este, iarăși, un lucru anormal și a produs și tulburări, pentru că au fost oameni care au luat decizia să se pensioneze.

Este evident, dacă iei pensia mai mare decât salariul, să poți să iei această decizie și noi suntem de acord că pensia nu trebuie să fie mai mare decât salariul în plată, ceea ce au prevăzut și dumnealor în amendamente. Nu avem o problemă cu aceste prevederi.

Problema noastră principală – și, repet, așa au fost și adunările generale convocate – a fost pe această etapizare, pe modul în care se face tranziția, să ajungem undeva la 60 de ani, dar nu peste noapte”, a afirmat președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Magistrații activi sunt de acord cu recalcularea pensiilor pentru a nu se depăși salariul, asociațiile pensionarilor magistrați, nu

Un alt aspect abordat în interviul cu președintele Consiliului Superior al Magistraturii îl reprezintă situația legată de pensionarea unui magistrat după ce legea nouă ar intra în vigoare și care ar avea o pensie mai mică decât un coleg de-ai săi care a avut o carieră identică cu el, dar a avut norocul să fie deja la pensie, cu un cuantum mai mare decât salariul în plată la data la care a ieșit din sistem.

“Da, asta este o altă problemă. Într-adevăr, s-ar crea o discriminare între cei care s-au pensionat înaintea noastră și cei care urmează să se pensioneze pe noua lege, însă, din câte știu, există în proiect și posibilitatea recalculării acestor pensii care sunt deja în plată, în sensul reducerilor, pentru că, tocmai, s-ar crea această discriminare între cei care au ieșit la pensie anterior și cei care au rămas după modificarea legii.(…)

Cu siguranță, pe impozitare nu se va putea ajunge la eliminarea pensiilor de serviciu, dar o reducere a lor va trebui operată, să se ajungă la nivelul unui salariu în plată. Acesta este principiul care a și guvernat proiectul de lege, să nu depășească pensiile salariul în plată – ceea ce vă spuneam, pentru cei care suntem în activitate, noi suntem de acord cu asta. Dar, într-adevăr, sunt asociații ale pensionarilor magistrați care nu sunt de acord, dar acolo este o problemă a dumnealor, pe care ar trebui să și-o rezolve”, a mai spus judecătorul Daniel Grădinaru.

Scrisoare către Comisia Europeană de susținere a magistrațior români

Lipsa de transparență clamată de magistrați în privința modului în care s-au realizat modificările la lege referitoare la pensionarea judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor întâlniri între mai-marii sistemului judiciar. Recent, mai multe asociații de magistrați au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care au cerut să intervină la Guvernul României pentru suspendarea imediată a ”așa-zisei reforme” din sistemul judiciar, a pensiilor de serviciu ale magistraților, considerând că este “o manieră netransparentă și iresponsabilă”.

Președintele CSM a explicat, în interviul pentru Gândul Exclusiv, toate demersurile care au fost făcute până la acest moment pentru redresarea situației înainte ca Justiția să intre într-un previzibil colaps.

“Eu, făcând parte și din Consiliul de Management Strategic, am avut întâlnire și cu domnul ministru Predoiu (Cătălin Predoiu, ministru Justiției – n.r.) și acolo, în Consiliu, suntem și cu doamna președinte a Înaltei Curți și cu procurorul general, am luat legătura prin intermediul dumnealui.

Dar dincolo de asta, văzând cum a decurs procesul acesta de inițiere a amendamentelor, am hotărât să facem și niște scrisori către primul-ministru, către ministrul Muncii și ministrul Justiției. Le-am transmis în timp util, sunt cunoscute, din câte știm noi.

Am transmis și Comisiei Europene, pentru că au spus că și acolo trebuie să cunoască lucrul acesta. Un coleg de-al nostru , care este membru în rețeaua Consiliilor Judiciare, la Ljubljana, a transmis și rețelei care sunt problemele noastre, și avem așteptarea să ne susțină. (…)

Noi, tocmai luând act de modul în care s-a desfășurat acest proces de inițiere a legii și modificare prin amendamente, am constatat că ar fi bine să transmitem și noi, direct. Consiliul a trimis, împreună cu Înalta Curte și Ministerul Public, o scrisoare comună către Comisia Europeană. Aceasta a fost lecturată, dar noi am trimis-o săptămâna trecută, urmează – și încercăm să facem asta – să intrăm într-un contact direct cu comisari europeni, tocmai pentru a face cunoscută problema din România, pentru că avem un comisar pe Muncii și un comisar pe Justiție, care au alte obiective.

Pe mecanismul statului de drept, ni se cere să ocupăm locurile, să funcționeze instanța și parchetele, să facem tot ce putem noi ca să ocupăm locurile vacante din sistem. Pe de altă parte, nu ne ajută prin modalitatea aceasta în care au înțeles să limiteze vârsta de pensionare – sau cel puțin așa se susține la nivel intern. De aceea, noi încercăm să luăm legătura direct, sperăm să reușim zilele acestea și să facem cunoscut, deși am scris în scrisoarea respectivă și este cunoscută situația din România”, a subliniat președinte CSM, judecătorul Daniel Grădinaru.

Interviul integral cu președintele CSM, Daniel Grădinaru:

CITEȘTE ȘI:

REACȚIA CSM la proiectul privind pensiile speciale: Ar putea duce la ieşirea la pensie a peste 1.500 de magistraţi în mai puțin de doi ani

Magistrații din Europa se aliază cu judecătorii și procurorii din România împotriva proiectului de lege privind pensionarea în sistemul judiciar