Floriile. Ce să NU faci niciodată în această zi de mare sărbătoare. Tradiții și obiceiuri

Duminica Floriilor este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim a fost preluată, în scurt timp, de întreaga lume creştină.

Sărbătoarea Floriilor deschide perioada cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti: Săptămâna Mare. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor. În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşesc slujbele Deniilor, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Deniile diferă însă şi de slujbele de priveghere şi de Utrenii, prin faptul că aceste slujbe cuprind cântări şi rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paşti.

Sărbătoarea Floriilor este strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania. Această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce Sărbătoarea Învierii.

INEDIT Motivul pentru care președintele interimar al Serbiei, Ana Brnabić, nu se poate căsători cu femeia pe care o iubește. Ana Brnabić face parte din LGBTQ

17:00

FLASH NEWS Trump și-a exprimat încă o dată nemulțumirea pentru faptul că nu a primit Nobelul pentru Pace. „Am oprit opt războaie, am adus acasă toți ostaticii israelieni și nu am primit premiul. Wow!“

16:39

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hristos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Ce să NU faci niciodată în această zi de mare sărbătoare. Tradiții și obiceiuri

De Florii, se obişnuieşte să se facă ”de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş. De asemenea, zestrea se scoate din casă pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă. Dimineaţa, fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

Floriile. Ramurile verzi simbolizează castitatea

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie. De asemenea, ei împodobesc cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an. Ele sunt folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate. Sau să le pună în hrana animalelor, să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei. Acestea amintesc de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim.

În sâmbăta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte de post.