Judecătoarea Viorica Costiniu, REACȚIE după decizia CCR: „Legile criticate de PNL și PSD privind magistrații, le-au făcut PNL și PSD”

Viorica Costiniu, președintele de onoare al Asociației Magistraților din România (AMR), a postat într-un mesaj faptul că judecătorii sunt „putere în stat,  iar statutul lor nu este comparabil cu niciun alt statut profesional.” Acesta a vorbit despre importanța acestei profesii care vine la pachet și cu numeroase interdicții, restricții, restrângeri, incompatibilități impuse judecătorilor și procurorilor, pe tot parcursul activității și cinci ani de la pensionare.

Președintele AMR a mai punctat că „dintre cele trei puteri, Puterea judecătorească produce venituri, Executivul și Legislativul cheltuie.”

Postarea Vioricăi Costiniu vine urmare deciziei CCR de miercuri, decizie care apără pensiile speciale ale magistraților, legea fiind retrimisă în Parlament, pe motiv că unele articole sunt neconstituționale.

„Pensia magistraților este pensie de serviciu unde singurul criteriu pentru a beneficia de ea este să activezi minim 25 de ani”

„Legile criticate de PNL și PSD privind magistrații, le-au făcut PNL și PSD. Inconstanța politică, populism și bătălie electorală pe un subiect indus prin media neprofesionistă, înnebunită dupa rating, opiniei publice la fel de ignorantă și manipulată.

4. Potrivit normelor internaționale, europene trebuie să existe compensații în raport de interdicțiile din toată activitatea profesională a magistraților.
5. Magistrații nu au compensațiile pretinse de normele tratatelor semnate de România.
a). În activitate, deși nu vor fi niciodată șomeri, magistrații plătesc procente pentru șomaj (!)
b). Pensia magistraților este pensie de serviciu unde singurul criteriu pentru a beneficia de ea este să activezi minim 25 de ani.
Nu are legatură nici cu vârsta, nici cu alte criterii existente în sistemul public de pensii.
c). În 2017, Guvernul a stabilit pentru toți, nu numai Magistrați, ca o parte să fie contribuția platită de angajat și cealaltă platită de angajator. d). Magistrații nu au contract de muncă, fiind putere în stat, ei sunt NUMIȚI prin decret prezidențial.
e). Ministerul Justiției (corespunzator angajatorului din sistemul publlc), cf. Legii plătește din bugetul alocat justiției procentele prevăzute de angajator pentru magistrați.

f). Dintre cele trei puteri, Puterea judecatorească produce venituri, Executivul și Legislativul cheltuie.

Banii realizați din serviciile judiciare nu vin în sistem decât modic, ei pleacă la administrațiile locale și județene.

g). Toți: intelectuali, muncitori etc pot avea câte funcții pot duce, în cumul, Magistrații și familiile lor NU. Magistrații pot preda la facultăți și atât.
6. În toate țările europene este prevăzut un minim de 25 de ani vechime în magistratură.
Spre deosebire de alte țări, la noi, dupa terminarea facultății, candidații pentru INM au vârste, începând de la 22-25 de ani de viață. (…)
7. Colegii nu s-ar fi pensionat cu sutele dacă discursul politic nu ar fi fost inflamant, jignitor, ireverențios ci decent, respectuos, deschis dialogului între puterile statului.
8. Pe de altă parte, o justiție stabilă, consolidată, este fundamentul democratic al statului de drept.
9. Principii sacre, fundamentale care de mii de ani se regăsesc în legislațiile naționale, europene, internaționale nu pot fi încălcate din voința politică pentru că ea va fi sancționată.
10. De fapt, toate discuțiile pe acest subiect, înghițit de media pe nemestecate și cunoscute de politicieni nu sunt altceva decat efortul Politicului pentru epurarea politică a justitiei, de cate PSD-iști & Company, ce urmează epurarii elegante din 1997 a PNL-iștilor.”

„Subiectul JUSTIȚIA este un șantaj politic la adresa justiției”

„Când nu convin soluțiile judiciare, Justiția este declarată, la gramadă, coruptă și neprofesionistă! Când soluțiile justiției sunt salutare eșicherului politic (!), EA este considerată că e în revenire și pentru că în vârfurile administrației ei s-au infiltrat sau au fost infiltrați dintre cei care au pe cineva „în suflet!”

Decizia CCR, o decizie pe înțelesul tuturor! Orice explicație este nevoie pentru a fi înțelese măsurile ce privesc justiția ca sistem suntem dispuși să le fundamentăm public, corect, obiectiv, realist și legal”, a conchis judecătorul Viorica Costiniu,  președinte de onoare AMR.

CCR a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la legea privind pensiile speciale 

Judecătorii CCR au decis că legea este constituțională în ansamblul ei, dar are și articole care încalcă Legea fundamentală. În aceste condiții, legea se va întoarce la Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.

Preşedintele CCR Marian Enache a explicat, într-o declaraţie de presă că actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii.

„Curtea a reţinut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică. Curtea a mai reţinut că impozitarea nu poate avea caracter sancţionator.Ca efect al deciziei, legea se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii”, a spus Marian Enache, citat de News.ro.

Comunicatul CCR:

„În ședința din data de 2 august 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis, cu unanimitate de voturi în privința pct.1 și cu majoritate de voturi în privința pct.2:

1. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile art.I-IV, art.XIII alin.(5) și (6) și art.XV din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr.1-3 la aceasta sunt neconstituționale.

2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate.

În esență, Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției, precum și omisiunea reglementării unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa. De asemenea, se încalcă exigențele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise și previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu și la eliminarea creșterii cu 1% a valorii de 80% care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani.

Curtea reținut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere și impune o protecție a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare”, a transmis CCR.

ÎCCJ a atacat legea pensiilor speciale la Curtea Constituţională

Înalta Curte a decis, în 29 iunie, să atace la Curtea Constituțională legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat, ambele acte normative fiind adoptate miercuri de Parlament. Mai exact, ÎCCJ va sesiza CCR în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, dar şi referitor la actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare.

Jalonul pensiilor speciale din PNRR, pe masa CCR

Marcel Ciolacu declara, pe 28 iunie – după votul din Parlament pe legea pensiilor speciale şi pe interzicerea cumulului pensie-salariu – că jalonul cu pensiile speciale a trecut prin Parlamentul României, punctând că se va găsi cineva să atace, cu siguranță, această lege la CCR, situație în care vor avea o sesiune extraordinară.

„În primul rând, jalonul cu pensiile speciale astăzi a trecut prin Parlamentul României, cu certitudine se va găsi cineva să atace această lege la CCR, vom vedea decizia, dacă este nevoie şi Curtea găseşte anumite elemente de neconstituţionalitate sunt ferm convins, deja am discutat cu colegii mei, vom avea o sesiune extraordinară, astfel încât în aceste luni, cel târziu până pe 31 august, toate jaloanele din cererea 3 să fie îndeplinite”, a spus premierul Ciolacu.

Acesta a recunoscut că cererea trei de plată este în acest moment într-o întârziere, în schimb au recuperate foarte mult în aceste zile.

„În viitoarea perioadă, între 10 şi 14, vor veni şi reprezentanţii Comisiei, pentru a închide anumite aspecte în ţinte şi jaloane şi sunt convins că împreună cu colegii mei vom depune cererea numărul trei din PNRR, până la 1 septembrie. Mai mult, ea este legată şi de introducerea RepowerEu şi de scoaterea celor 2,1 miliarde din granturi, după cum bine ştiţi, din suma totală”, a mai subliniat Marcel Ciolacu.

Klaus Iohannis așteaptă legile la promulgare

Întrebat despre legea pensiilor speciale, care a trecut de Parlament, președintele României a spus că are o „părere bună” și că se bucură că la nivel de coaliție s-a luat decizia de a aborda chestiunile legate de pensiile speciale și cumulul pensie-salariu.

S-au făcut două legi, s-au votat în Parlament și le aștept la promulgare. Mai mult nu cred că vă așteptați să spun în acest moment, atâta timp cât Parlamentul a votat, există cele două proiecte. Așteptăm să-și continue parcursul și le aștept pe masa mea, a declarat Iohannis la Bruxelles, la o conferință de presă.

CSM, nemulțumit de modificările aduse legii pensiilor speciale

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, după ce Camera Deputaţilor a adoptat modificările aduse legii pensiilor speciale, că, prin lipsa unei cooperări loiale, Parlamentul României a ignorat principii constituţionale, asumându-şi generarea unor „vădite consecinţe negative la nivelul întregului sistem de justiţie.”

„Având în vedere adoptarea de către Senatul României a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă dezacordul faţă de maniera în care Parlamentul României a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească, prin adoptarea de măsuri cu consecinţe iremediabile asupra independenţei justiţiei şi statutului magistratului”, se precizează într-un comunicat al CSM.

Sursa FOTO: Arhiva Gândul

CITEȘTE ȘI:

UPDATE: CCR a decis că legea pensiilor de serviciu se întoarce la Parlament. Legea e constituțională în ansamblu, mai puțin câteva articole