Oficialii din Austria, explicații noi, privind blocarea aderării României și Bulgariei la Schengen. „Este, mai degrabă, un strigăt de ajutor. Nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri”

Reacții, întrebări, scenarii și controverse după decizia Austriei de a se împotrivi intrării României și a Bulgariei în spațiul Schengen. După 11 ani de așteptări, țara noastră nu a primit undă verde în speța aderării, deși oficialii noștri susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse. Alexander Schallenberg, ministrul austriac de Externe și membru al ÖVP – partidul cancelarului Karl Nehammer –  justifică refuzul Austriei de a primi România şi Bulgaria în Schengen, explicând faptul că țara sa a fost nevoită să recurgă la asta „pentru a se face auzită la Bruxelles.”

Decizia cu privire la respingerea României și a Bulgariei  a provocat tensiuni și în coaliție de guvernare din Austria, în contextul în care verzii sunt parteneri minoritari ai conservatorilor din ÖVP, în guvernul de coaliţie, aflat la putere la Viena.

CONTROVERSĂ Spania investighează dacă un focar de pestă porcină a apărut în urma unor scurgeri din laborator

14:17

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ministerul Afacerilor Interne a raportat că au avut loc mai multe incidente în secțiile de votare din București și din alte localități

14:12

„Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”, este declarația Ministrului de Externe astriac, publicată sâmbătă de cotidianul „Kronen Zeitung” și citată de  hotnews.ro.

Publicația din Austria vorbește și despre tensiunile din coaliția de guvernare de la Viena generate de votul dat în JAI.

„În urmă cu patru zile, încă se făceau eforturi pentru a trece cu vederea diviziunile profunde din cadrul coaliţiei de guvernare de la Viena. Acest lucru s-a terminat acum. Veto-ul împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a pus coaliţia într-o situaţie dificilă. Verzii sunt foarte supăraţi pe ÖVP și cer o regândire a acestei probleme, scrie sâmbătă cotidianul austriac „Kronen Zeitung.”

Potrivit publicaţiei austriece, chiar înainte de întâlnirea decisivă de joi din Consiliul JAI, vicecancelarul Kogler a încercat să-l convingă pe ministrul de interne, Gerhard Karner, să găsească soluţii de compromis.

„Cu toate acestea, fără succes. Karner şi-a pus casca de oţel şi a mers înainte cu veto-ul”, scrie „Kronen Zeitung.”

Reacția României, catalogată „prea emotivă” de Austria

Austria nu a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ci doar „nu a vrut să se facă acum”, a susținut Alexander Schallenberg, ministrul austriac de Externe, într-un interviu acordat vineri canalului TV Puls24.

Ministrul de externe a explicat, în acest context, că Austria a vrut să scoată subiectul Schengen de pe ordinea de zi a Consiliului JAI şi să se vorbească din nou despre asta peste şase luni.

În acelaşi timp, el a vorbit și despre reacţia României, pe care o catalogheză  prea „emotivă”, după ce ministerul român de Externe l-a rechemat în ţară pe ambasadorul din Austria, Emil Hurezeanu, pentru consultări.

E.S. Emil Hurezeanu, chemat în țară pentru consultări

Ministerul Afacerilor Externe anunță că a decis chemarea în țară a ambasadorului României la Viena, Emil Hurezeanu, pentru consultări. Decizia a fost luată în contextul în care Austria s-a opus joi, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Potrivit comunicatului MAE, această decizie „indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor” cu Austria.

„Ministerul Afacerilor Externe informează că, având în vedere poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în țară pentru consultări. Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim.

Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”, transmite Ministerul Afacerilor Externe.

Citiți și:

Scrisoarea ambasadorului Emil Hurezeanu adresată președintelui Austriei. Presiuni pentru ca Viena să accepte intrarea României în Schengen

România a avut sprijinul a 26 de state membre, mai puțin Austria