Interesul pentru profețiile lui Nostradamus a fost reaprinse și intens dezbătute în spațiul public odată cu războiul din Ucraina, numeroase publicații încercând să găsească legături între versurile sale criptice și actualele evenimente geopolitice.
De-a lungul istoriei, omenirea a căutat să găsească explicații pentru conflicte, catastrofe și evenimente importante, asociindu-le cu predicții venite din diferite surse, printre care numerologia, astrologia și scrierile unor așa-ziși profeți.
Printre aceștia, Michel de Nostredame (Nostradamus) a devenit una dintre cele mai faimoase figuri, cu profeții care încă mai stârnesc interesul și controverse, în special în contextul evenimentelor geopolitice actuale.
O analiză obiectivă a textelor arată că aceste interpretări sunt adesea speculative și lipsite de fundament concret. Cu toate astea, mulți tind să-i dea crezare marelui profet francez.
Textele lui Nostradamus, medic și astrolog francez, scrise în secolul al XVI-lea, sunt cunoscute pentru ambiguitatea lor și pentru limbajul criptic utilizat.
Un exemplu frecvent citat face referire la o „Mare Luptă” de șapte luni, menționând în scrierile sale localitățile Rouen și Evreux. Deși unii interpreți contemporani au sugerat că acest pasaj s-ar referi la conflictul din Ucraina, contextul istoric și geografic al scrierilor originale era fundamental diferit de realitatea prezentă.
Un alt catren des invocat menționează o creștere accentuată a prețului grâului și o posibilă criză alimentară. Deși acest aspect poate părea relevant în contextul problemelor economice și de aprovizionare actuale, Nostradamus nu oferă indicații clare despre perioade istorice specifice sau despre lideri contemporani.
Practica de a atribui un sens actual profețiilor lui Nostradamus nu este nouă, fiecare generație încercând să identifice evenimente contemporane în versurile sale.
Analiza detaliată demonstrează că textele nu conțin referințe explicite la Vladimir Putin, Ucraina sau un posibil al Treilea Război Mondial.
Multe dintre aceste așa-zise „predicții” sunt, în realitate, interpretări aplicate retrospectiv unor texte vagi și generale. Natura ambiguă a scrierilor permite numeroase scenarii, dar validitatea acestor interpretări rămâne discutabilă din punct de vedere istoric și lingvistic.
Nostradamus s-a născut pe 14 decembrie 1503, în Saint-Rémy de Provence, Franța, și a fost un copil al unei familii care a fost forțată să se convertească la catolicism din motive politice.
După absolvirea studiilor de medicină la Universitatea din Montpellier, și-a câștigat reputația prin tratamentele pentru ciuma bubonică, care făceau ravagii în sudul Franței. Însă, pierderea familiei sale în fața aceleași boli i-a marcat profund viața.
Într-o perioadă în care căuta răspunsuri pentru suferințele sale, Nostradamus s-a dedicat cercetării științelor oculte. La un moment dat, el și-a transformat podul casei într-un observator astronomic, dar a renunțat rapid la studiul astrelor, concentrându-se pe profeții care ar fi fost dictate de un „spirit angelic”.
Profețiile sale aveau un caracter criptic și foloseau un limbaj complex, adesea incluzând cuvinte din diverse limbi, ceea ce le-a permis multiple interpretări.
În perioada în care Nostradamus a intrat în cercuri importante, fiind invitat la curtea regelui Henric al II-lea și devenind medicul curant al fiului reginei Caterina de Medici, el și-a câștigat renumele de „Magul din Salon”. A publicat aproape 2000 de profeții, cunoscute sub numele de „Centuriile”, care acoperă evenimente până în anul 3797, potrivit Rador.ro.
Deși unele dintre profețiile sale par a anticipa evenimente istorice, precum ascensiunea lui Napoleon sau Al Doilea Război Mondial, multe dintre acestea sunt formulate într-un limbaj ambiguu și nu conțin detalii precise care să le lege în mod clar de aceste evenimente.
De exemplu, unii susțin că Nostradamus ar fi prezis atentatele din 11 septembrie 2001, folosind expresii ca „cerul în flăcări” sau „doi frați răpuși”, dar aceste interpretări sunt mai degrabă rezultatul unei asocieri forțate.
Nostradamus a murit pe 2 iulie 1566, după o lungă suferință din cauza artritei. La câteva decenii după moartea sa, în 1700, s-a zvonit că mormântul său ar fi conținut o cheie care ar fi dezvăluit soluția tuturor enigmelor din profețiile sale.
Cu toate acestea, atunci când mormântul a fost deschis, nu s-a găsit decât o amuletă cu inscripția „1700”, un mister care doar a alimentat legenda profeților sale.