VIDEO | Secretarul general al OCDE se află în România, după startul oficial al negocierilor pentru aderare. Organizația lansează un studiu important

Publicat: 28/01/2022, 09:52
Actualizat: 28/01/2022, 13:20

Secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, se află, vineri, în România, la trei zile după ce forul a decis demararea oficială a negocierilor pentru aderare. În cadrul vizitei, oficialul se întânește cu șeful statului, după ce a fost întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă și a participat la lansarea studiului realizat de specialiștii OCDE privind evoluția economiei românești.

Premierul Nicolae Ciucă l-a întâmpinat, vineri dimineață, pe secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, la Palatul Victoria.

După întrevederea oficială, cei doi oficiali participă și susțin alocuțiuni la evenimentul de lansare a studiului „Economic Survey of Romania”. Lansarea studiului „Economic Survey of Romania” are loc în contextul în care OCDE a decis, în 25 ianuarie 2022, deschiderea negocierilor de aderare cu România,  , pas important prin care țara noastră se apropie semnificativ de atingerea unuia dintre obiectivele sale strategice de politică externă, unanim împărtășit și asumat constant la cel mai înalt nivel al statului: obținerea statutului de membru al OCDE.

La debutul evenimentului, premierul a mulțumit în numele României pentru decizia de a începe negocierile de aderare la OCDE, un pas important al politicii externe.

Nicolae Ciucă a făcut o scurtă prezentare  concluziilor studiului realizat de specialiștii OCDE.

Secretarul general al OCDE a apreciat angajamentul României față de valorile susținute de organizație.

Recomandările, absorbite în politicile publice curente din România

Potrivit Guvernului, studiul economic pentru România al OCDE reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice din țara noastră, subliniind în mod echilibrat eforturile depuse până acum, dar oferind, în același timp, recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru România în scopul implementării măsurilor care pot genera dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive.

Oficialii menționează că documentul OCDE include și referințe la Planul Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat în luna septembrie de Comisia Europeană, specificând că acesta se concentrează în mod corect pe domeniile în care investițiile sunt urgent necesare. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Reformele și investițiile incluse în PNRR vor contribui la dezvoltarea și modernizarea economiei românești în domenii precum:  sustenabilitatea finanțelor publice, consolidarea administrației publice și reziliența sistemului de sănătate, asigurarea coeziunii sociale și teritoriale, digitalizarea administrației publice, și altele. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență. Am reținut toate aceste elemente și ne pregătim ca, în perioada imediat următoare, să le absorbim în politicile publice curente din România”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă, referindu-se la concluziile experților OCDE.

Potrivit informării Guvernului, studiul OCDE pune accentul asupra dezvoltării infrastructurii de transport și tranziția verde, a necesității reducerii decalajelor de dezvoltare, a corelării pieței forței de muncă și competențelor, îmbunătățirii accesului la educație și formare, reformei sistemului de pensii. În același timp, arată eforturile depuse până acum și oferă recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru țara noastră.

Concluziile studiului OCDE

„România a avut o abordare cuprinzătoare în gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri în plan economic și social care au reprezentat 3,6% din PIB în 2020 și 1,4% din PIB în 2021. În acest fel, în al doilea trimestru al anului trecut PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, de anul trecut, iar redresarea continuă. După creșterea economică de 6,3% din PIB înregistrată în 2021, estimăm că România va avea o creștere economică de 4,5% din PIB, atât în 2022, cât și în 2023”, a declarat la rândul său, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

În opinia sa, România a înregistrat progrese semnificative, reușind să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE, în pofida crizei financiare globale din 2007-2008 și a crizei pandemice cu care ne confruntăm în prezent. În 2019, înaintea izbucnirii pandemiei, România înregistrat un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 27.000 dolari SUA, adică 63% din media la nivelul țărilor OCDE – o creștere semnificativă față de 30% din media țărilor OCDE cât înregistra România la începutul anilor 2000, a exemplificat Mathias Cormann. Reprezentanții Guvernului precizează că înaltul oficial al OCDE a subliniat, în context, faptul că aceste progrese pot fi susținute în continuare inclusiv prin implementarea reformelor structurale asociate implementării PNRR, care vor contribui la revenirea economică a țării prin stimularea masivă a investițiilor publice.

Secretarul general al OCDE a subliniat, de asemenea, că România trebuie să facă față atât provocărilor în plan economic, dar și celor în materie de sănătate publică, menționând între acestea evoluția inflației, eliminarea disparităților sociale și creșterea ratei de vaccinare anti-COVID-19.

Principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2021 despre economia României, sunt următoarele:

  • Creşterea economică este robustă, dar riscurile sunt încă ridicate;
  • Politicile macroeconomice au susţinut economia; iar politicile monetare trebuie să rămână vigilente şi să răspundă la presiunile inflaționiste. În ceea ce privește politica fiscală, aceasta trebuie să se adapteze la evoluţiile economice rapid şi ţintit;
  • România trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, în special pe componenta Next Generation;
  • Este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice;
  • Reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul de impozitare;
  • Îmbunătăţirea accesului la un sistem educaţional şi sanitar performant reprezintă cheia progresului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate şi a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale şi de mediu, inclusiv la reducerea poluării;
  • Disparităţile regionale în ceea ce priveşte nivelul de trai şi oportunităţile economice sunt ridicate,
  • La fel ca în statele OCDE, integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (în special tineri, femei şi populaţie romă) pe piaţa muncii este dificilă. În vederea îmbunătăţirii performanţelor pe piaţa muncii este necesar ca toţi cetăţenii să dobândească aptitudini adecvate;
  • Creşterea productivităţii a fost semnificativă în anii 2010, dar a decelerat. Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor şi reducerea disparităţilor legate de infrastructură sunt elemente cheie pentru a avea câştiguri de productivitate;
  • Îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi competiţional poate stimula creşterea productivităţii;
  • Deşi accesul la finanţare s-a îmbunătăţit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de sprijin sporit în ceea ce priveşte accesul la instrumentele financiar-bancare;
  • Sporirea predictibilităţii reglementărilor pentru susţinerea mediului de afaceri în ceea ce priveşte procesul investiţional;
  • Continuarea luptei împotriva corupţiei va conduce la sporirea încrederii în instituţiile statului.

De la ora 13:00 Mathias Cormann are programată o vizită la Palatul Cotroceni, unde are o întrevedere cu președintele Klaus Iohannis.

La eveniment au vorbit și președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, președintele CNSP, Cristian Stănică.

Cei 38 de membri ai OCDE (din care 23 sunt europeni) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Stadiul eforturilor pentru aderare

Guvernul și șeful statului au salutat decizia Consiliului OCDE referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu România. Potrivit Executivului, lansarea discuțiilor de aderare la OCDE reprezintă un succes politico-diplomatic deosebit al țării noastre, care confirmă, totodată, nivelul ridicat de pregătire tehnică al României. „Prin această decizie, România se apropie semnificativ de atingerea unuia dintre obiectivele sale strategice de politică externă, unanim împărtășit și asumat constant la cel mai înalt nivel al statului: obținerea statutului de membru al OCDE. Apartenența la OCDE va consolida profilul internațional al României și va asigura acces la expertiza unui organism internaţional apreciat pentru calitatea studiilor economice şi a evaluărilor politicilor publice. Va oferi, totodată, oportunitatea de a participa în mod direct, alături de ceilalţi membri, la stabilirea reglementărilor internaţionale în domeniul bunei guvernanţe economice”, a transmis Guvernul.

Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, care a întrunit sprijinul transpartinic al guvernelor postdecembriste ale României. Țara noastră şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, candidatură care a fost reiterată în mai multe rânduri.

În 26 ianuarie, premierul a condus ședința Comitetului Interministerial OCDE, al cărui rol este coordonarea negocierilor și transformărilor necesare pentru admiterea României în OCDE.

Conform unei informări a Guvernului, Comitetul Interministerial a validat asumarea atașamentului României la principiile, valorile și standardele organizației, astfel cum sunt întărite și dezvoltate în cele două documente recent adoptate de OCDE, în cadrul reuniunii Consiliului OCDE de la nivel ministerial (Paris, octombrie 2021) – `DECLARAȚIA PRIVIND VIZIUNEA OCDE” și “DECLARAȚIA MINISTERIALĂ A CONSILIULUI DIN 2021”. Valorile și principiile din aceste ultime două documente relevante se referă la importanța coordonării eforturilor la nivel internațional, de către toate statele membre OCDE în domeniile considerate esențiale:

–        Redresarea post-pandemie prin abordarea tuturor politicilor prin reafirmarea angajamentului față de democrație, statul de drept, drepturile omului, egalitatea de gen, principiile economiei de piață deschise;

–        Promovarea unor direcții de acțiune eficiente în domeniile schimbărilor climatice, transformării digitale, a unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli clare, a pieței globale a forței de muncă, impozitarea economiei digitale;

–        Formularea unor politici și standarde mai bune care să asigure revenirea rezilientă, verde și durabilă după pandemie.

La acest moment, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderare:

  • Declarația privind Investițiile;
  • Principiile Guvernării Corporatiste;
  • Principiile pentru Elaborarea Politicilor Internetului;
  • Recomandarea Bunelor Practici în Statistică;
  • Cadrul Inclusiv al BEPS – Erodarea Bazei și Schimbarea Profitului;
  • Forumul Global al Transparenței și Schimbului de Informație;

„În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită. Toate aceste angajamente se transpun în reforme relevante pentru modernizarea economiei țării noastre”, a transmis Palatul Victoria.

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult