Secretele conclavului care-l vor alege pe noul Papă. Regulile stricte pe care trebuie să le urmeze cardinalii

Săptămâna trecută, turiștii din Roma i-ar fi putut vedea pe cardinalii Bisericii Catolice luând cina în restaurantele lor preferate, într-o ultimă escapadă culinară înainte de începerea conclavului de la Vatican, programat să înceapă pe 7 mai.

Potrivit BBC, atmosfera din preajma Bazilicii Sfântul Petru a fost una destinsă, cel puțin aparent, în timp ce înalții prelați profitau de ultimele momente de libertate.

Unul dintre restaurantele frecventate cu regularitate este Al Passetto di Borgo, aflat la doar 200 de metri de Vatican. Aici, cardinalul american Donald William Wuerl a fost surprins comandând lasagna, în timp ce Francesco Coccopalmerio, cel mai votat cardinal italian la Conclavul din 2013, a preferat calamarul la grătar. Astfel de momente pot părea banale, dar ele marchează o tranziție spre una dintre cele mai stricte izolări religioase din lume.

EMISIUNI Marius Tucă Show începe marți, 7 iulie, de la ora 19.00, live pe Gândul. Invitat: Dan Dungaciu

18:26

EMISIUNI Marius Tucă Show începe marți, 7 iulie, de la ora 18.00, live pe Gândul. Invitat: Adrian Oianu

18:25

Regulile conclavului

Începând cu 7 mai, cei 135 de cardinali eligibili vor fi complet izolați în Capela Sixtină, fără acces la lume, telefoane, internet sau presă. Votul, somnul și mesele vor avea loc în sechestrare totală, iar singurul semn către exterior va fi fumul care iese prin coșul Capelei. Fumul alb semnalează alegerea unui nou Papă, cel negru, o rundă de vot fără rezultat.

Această tradiție a secretului datează din 1274, când Papa Grigore al X-lea, exasperat de durata excesivă a conclavului care l-a ales, a impus reguli stricte. La acel moment, conclavul a durat aproape trei ani, între 1268 și 1271, iar locuitorii Romei au recurs la tăierea aprovizionării cu alimente pentru a grăbi alegerea. Din acel moment, cardinalii au fost izolați complet, iar mesele le-au fost raționalizate în funcție de durata votului.

Riscurile ascunse ale bucătăriei papale

De-a lungul istoriei, mâncarea a fost considerată un vector de risc pentru comunicarea ilicită. În Evul Mediu și Renaștere, cardinalii nu aveau voie să primească plăcinte închise, găini întregi sau vin în vase opace – toate considerate potențiale ascunzători pentru mesaje. Până și șervețelele erau desfăcute și inspectate. Mâncarea era transmisă printr-o roată în perete, sub supravegherea strictă a gărzilor elvețiene și italiene.

Celebrul bucătar Bartolomeo Scappi, servitor al papilor Pius al IV-lea și Pius al V-lea, a documentat în cartea sa din 1570 – Opera dell’Arte del Cucinare – detalii despre mesele și cazarea cardinalilor. Potrivit acestuia, conclavul nu era o experiență austeră: fiecare cardinal beneficia de o celulă mobilată elegant, cu mătase și mobilier personalizat, iar mesele includeau mezeluri, salate, fructe, vin și apă proaspătă.

Simplitate modernă, aceeași rigoare

Astăzi, conclavul nu mai este marcat de pericolul otrăvirii, dar preocupările s-au mutat în zona electronică. Vaticanul verifică cu minuțiozitate Capela Sixtină pentru a detecta eventuale dispozitive de spionaj sau transmisie.

În schimb, mâncarea este acum pregătită de călugărițele de la Domus Sanctae Marthae, reședința cardinalilor pe durata conclavului. Meniul este simplu, dar hrănitor: minestrone, spaghete, arrosticini (frigărui de miel) și legume gătite, inspirate din bucătăria tradițională a regiunii Lazio și Abruzzo.

Foto: Profimedia