Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nu exclud nicio variantă”

Dezideratul unirii Republicii Moldova cu România reapare periodic după 1989. Președinta Maia Sandu a invocat chiar opțiunea sa personală de a vota afirmativ, în cazul unui referendum în favoarea unirii. Însă, este acum un context geostratetic internațional mai favorabil? Gândul a stat de vorbă cu profesorul universitar de științe politice Radu Carp, care a descifrat de ce arhitectura externă extrem de volatilă a momentului ar putea aduce mari surprize. Orice scenariu este posibil, apreciază analistul politic.

Susținerea unui eventual referendum, la ora actuală, înseamnă între 9 și 33% din totalul populației țării vecine, deci sunt slabe șanse să avansăm concret, în favoarea unirii cu Republica Moldova, din punctul ăsta de vedere, atrage atenția reputatul profesor de la Facultatea de Științe Politice din București.

„Evenimentele astea sunt foarte greu de prevăzut. Ele pot fi spontane, generate de o criză internațională

Totuși, analistul apreciază că actualul context global, unul istoric, cu o dinamică extraordinară a reconfigurărilor geostrategice, ar putea replica, în anumite sincronicități și mai ales pe fundalul unei crize internaționale, ar putea replica momentul Marii Uniri din 1918, când Basarabia și Transilvania s-au alipit la patria mamă, alcătuind România Mare. 

„Uitați-vă, de exemplu în 1918, cu o lună înainte, habar n-avea nimeni că la Chișinău o să se adune sfatul țării și o să voteze unirea. Evenimentele astea sunt foarte greu de prevăzut. Ele pot fi spontane, generate de o criză internațională. Eu nu exclud nicio variantă. Nici varianta să nu fie niciodată, nici să nu fie mâine, nici să se deschidă negocierile de punea europeană foarte rapid”, punctează profesorul.

În 1918, Basarabia a votat unirea cu România „din lipsă de opțiuni”, mai atrage atenția Radu Carp.

• „În 1918, datorită Revoluției Bolșevice, datorită instabilității totale din acel areal geografic, Basarabia nu prea avea opțiuni. De aceea s-a votat unirea cu România, pentru că era o stare de turbulență maximă. Sigur, și datorită unui sentiment național, dar contextul a fost de așa natură”.

Republica Moldova ar putea fi forțată să iasă din zona gri

Expertul mai explică de ce succesul unui demers al unirii, în perspectivă, depinde de forțarea dispariției zonelor gri la granița dintre UE și Federația Rusă, ceea ce în limbaj de specialitate înseamnă zone tampon, așa cum este și Republica Moldova. Context în care, țara vecină nu are altă soluție strategică decât aderarea la UE, „la pachet” cu Ucraina.

„Acum, nu știm cum va arăta contextul în următoarea perioadă, dar în orice caz nu prea pare să mai fie favorabil unei zone gri, o zonă tampon, care să nu mai facă parte nici de niște, să nu fie nici sub diferența aferației ruse, nici sub diferența occidentală. Cred că viitorul acestor zone gri este compromis. Și atunci, toate statele încearcă să găsească soluții. Ucraina încearcă să găsească soluția europeană, Republica Moldova încearcă să găsesacă soluția europeană. Fiecare realizează că nu mai poate exista o zonă gri între Moscova și Bruxelles”, mai explică Radu Carp.

Opoziția din Ungaria blochează aderarea Republicii Moldova la UE

În altă ordine de idei, observă profesorul, în prezent prioritatea strategică a Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, negocierile fiind însă blocate din cauza Ungariei. Nici premierul Viktor Orban, nici liderul opoziției și posibilul său succesor potrivit celor mai recente sondaje de opinie, Peter Magyar (foto), nu susțin demersul, dimpotrivă.

• „Deocamdată, negocierile sunt blocate, ăsta e adevărul. Republica Moldova e blocată în acest proces de negociere datorită Ungariei, în special datorită opoziției ungare.Nu știm ce se va întâmpla din Ungaria. Nu știm care este poziția opoziției din Ungaria,pentru că domnul (Peter) Magyar a fost destul de abscons în problema aceasta.Deci nici România, nici Moldovanu l-au forțat să aibă un punct de vedere clar, concis, ce se va întâmpla cu negocierile de aderare a celor două state,dacă se schimba radical și opinia despre cele două țări? Sau va fi nuanțată? Efectiv, ce se va întâmpla? va fi o schimbare de putere la Budapesta?”

Republica Moldova, „legată ombilical” de Ucraina în procesul de aderare la UE

• ”Deocamdată, Ucraina și Republica Moldova sunt legate ombilical în procesul de aderare. Una nu poate să avanseze fără cealaltă, asta e situația în momentul de față. Probabil că va fi pe termen lung (n.r. – procesul de aderare), pentru că nici Ucraina nu va fi de acord să fie decuplată de Moldova și nici Uniunea Europeană nu ar prefera să există o decuplare. România ar putea să facă mai mult sau ar fi putut să facă mai mult în direcția integrării Republicii Moldova. Da, ar fi putut să facă mai mult. Or România nu a făcut nimic pentru a sprijini integrarea europeană a Ucrainei. În ultimii ani, nu s-a adoptat nici măcar formal o declarație prin care România să sprijine integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană”, continuă profesorul. 

Nu sentimentul național primează, ci dacă România este mai puternică împreună cu Republica Moldova

Pe acest fundal geopolitic global complex, congurent și extrem de volatil, avertizează specialistul, adevărata întrebare este nu cât de mult contează în ecuație împărtășirea unui sentiment al identității comune la români și la frații de peste Prut, ci cât de pragmatic este scenariul unei viitoare uniri.

„Eu vin din la științele sociale, eu măsor. Adică nu știu dacă se poate măsura sentimentul de apartenență la aceeași identitate românească și dacă este relevant în acest moment un asemenea sentiment într-un fel. După părerea mea, chiar nu contează.

Aici vorbim de lucruri pragmatice. Vorbim nu numai de apartenența identitară, ci vorbim de lucruri care, cum să spun, contează mai mult. România este mai puternică împreună cu Republica Moldova? Sau îi creează o dificultate în plus? Asta e întrebarea fundamentală. România înțelege ce se întâmplă în Republica Moldova cu adevărat? Ce se întâmplă în Găgăuzia, de exemplu? Sau există iluzia că, de fapt, sunt o lume care nu ne privesc? Am impresia că astea sunt întrebările fundamentale. Restul, sentimentul ăsta identitar, el poate fi exacerbat într-un fel sau altul. Unii pot să spună că există mai mult decât există realitatea, alții pot să spună că, din contră, el nu există.

• Nu asta este relevant în luarea deciziilor politice, ci este relevant într-adevăr dacă, repet, cele două țări sunt mai puternice împreună, în Uniunea Europeană sau în orice alt format sau, din contră, își creează vulnerabilități prin faptul că nu cunosc foarte bine contextul de după graniță”, conchide politologul. 

Poziția în premieră a Maiei Sandu: Aș vota în favoarea reunirii cu România

Într-un interviu acordat luni jurnaliştilor britanici, preşedinta Maia Sandu a declarat că evoluţiile regionale şi globale fac ca supravieţuirea unor ţări precum Republica Moldova să devină tot mai complicată, aderarea la UE devenind un obiectiv realist pentru protejarea suveranităţii.

Pentru prima dată, Maia Sandu a afirmat public că, dacă ar fi organizat un referendum, ar vota în favoarea reunirii cu România. Această chestiune însă nu ar găsi un sprijin larg în rândul clasei politice, motiv pentru care dezideratul integrării europene rămâne singura soluţie de supravieţuire a Republicii Moldova, a explicat şefa statului, a transmis, luni, MOLDPRES.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• Replica AUR pentru Maia Sandu după ce a susținut unirea Moldovei cu România: „Să nu se transforme într-un exercițiu de imagine pentru presa străină”
• VIDEO | Eugen Doga, la „ALTCEVA” cu Adrian Artene, despre unirea României cu Moldova: „Este o singură cultură, o singură limbă”
• Nicușor Dan: Personal, îmi doresc o UNIRE cu Moldova, dar respect pe deplin voința cetățenilor din țara vecină