„Este de aşteptat ca o parte sau toate comorile de artă româneşti furate de la Muzeul Drents din Assen să fie găsite.” Este afirmația făcută de Diederik Greive, ofiţer şef al Parchetului din nordul Ţărilor de Jos. Trei suspecţi sunt încă în arest. În noaptea de 24 spre 25 ianuarie, infractorii au spart cu explozibil o uşă a Muzeului Drents. În câteva minute au reuşit să fure cele mai importante comori.
Valoarea totală a acestora a fost stabilită la 5,8 milioane de euro. La mai puţin de o săptămână după jaf, trei suspecţi au fost arestaţi în Heerhugowaard. Trei suspecţi sunt încă în arest. O femeie a fost eliberată, dar este în continuare suspectă. O a cincea persoană este încă în libertate.
„Există încă suficiente informaţii cu care putem lucra. Oamenii (suspecţii, n.r.) sunt încă în arest şi sunt interogaţi. Încă lucrăm din greu la asta”, a sublinia el în emisiunea „Cassata” de la Radio Drenthe.
O echipă specială de căutare formată din zeci de persoane este pregătită să recupereze piesele. În plus faţă de Coif, trei brăţări de aur au fost furate din muzeu.
„În acest caz, am mers foarte departe în difuzarea de informaţii de la suspecţi care erau deja în arest. Întotdeauna, trebuie să vezi mai întâi dacă este legal. Ei bine, a fost. A existat o indicaţie. Apoi trebuie, de asemenea, să te gândeşti: va funcţiona? Această aşteptare s-a dovedit a exista. Chiar aveam nevoie de indicii cu privire la locul în care au fost acele persoane care au fost reţinute”, a precizat Diederik Greive, ofiţer şef al Parchetului din nordul Ţărilor de Jos, potrivit news.ro.
Anterior, fostul politician Alexander Pechtold, membru al Consiliului de supraveghere al Muzeului Drents, şi-a exprimat speranţa că brăţările şi Coiful de la Coţofeneşti vor reveni. Pechtold a declarat acest lucru în cadrul emisiunii de televiziune Goedemorgen Nederland. „Încă mai primim indicii”, a spus el.
Securitatea expoziţiei „Dacia – Empire of Silver and Gold”, de la Muzeul Drents nu a funcţionat corespunzător în timpul furtului Coifului de aur de la Coţofeneşti şi a celor trei brăţări de aur. Este concluzia lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti şi curator al expoziţiei.
În plus, Coiful de aur de la Coțofenești – care a fost sustras de la muzeul din Olanda – ar fi, cel mai probabil, deteriorat. Se pare că dovadă în acest sens ar sta imaginile de pe camerele de supraveghere obţinute de anchetatori, în care se vede că hoţii, în graba lor, l-ar fi aruncat pe calea de evacuare, potrivit informațiilor Antena 3.
Dacă Coiful şi brăţările de aur nu sunt găsite, guvernul olandez se poate aştepta la o cerere de despăgubire, iar suma ar putea ajunge la 5,8 milioane de euro. În plus, Poliția Olandeză a anunțat că se fac căutări într-o zonă destul de extinsă, inclusiv cu detectoarele de metal, cu scopul de a se găsi obiectele de tezaur furate.
Oberländer-Târnoveanu a fost directorul Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, de la care Muzeul Drents a împrumutat piesele. Reamintim că el a fost demis de ministrul Culturii în urma furtului de artă.
În noaptea de 24 ianuarie spre 25 ianuarie, infractorii au reuşit să deschidă o uşă a Muzeului Drents cu explozibil. În câteva minute, ei au reuşit să fure cele mai importante comori. Valoarea totală a acestora a fost stabilită la 5,8 milioane de euro.
La puţin mai puţin de o săptămână de la jaf, trei suspecţi au fost arestaţi în Heerhugowaard, iar ulterior un al patrulea. Trei dintre aceştia sunt încă în arest. O femeie a fost eliberată, dar este încă suspectă. Un al cincilea suspect este încă în libertate.
Dacă tezaurele româneşti sunt recuperate deteriorate, guvernul va plăti şi aceste costuri. Asumarea de către guvern a unei părţi în caz de deteriorare sau furt înseamnă că muzeele trebuie să plătească mai puţin pentru asigurare, ceea ce le permite să organizeze expoziţii la preţuri mai accesibile.
Conform raportului, brățările dacice nu mai fuseseră evaluate de mai bine de 12 ani, iar coiful de peste 14 ani, deși Muzeul de Istorie era obligat să facă aceste verificări la fiecare 10 ani, tocmai pentru a stabili valoarea corectă a acestor obiecte.
Mai mult, din contractul de colaborare dintre Muzeul de Istorie și Muzeul Drents ar fi lipsit avizul consiliului de administrație, care este obligatoriu în acest caz. Conform datelor obținute până în acest moment, Muzeul din Olanda a transmis că nu exista pază umană 24 din 24, însă nici Muzeul de Istorie din țară nu ar fi cerut, în replică, ca această măsură să fie introdusă pentru protecția suplimentară a artefactelor.
În acest context, concluziile au fost trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se decide ce măsuri trebuie luate mai departe. Totodată, ministrul Culturii Natalia Intotero a transmis că zilele următoare va veni cu o nouă propunere pentru conducerea interimară a Muzeului de Istorie din România.
Sursă foto: Gândul
CITEȘTE ȘI:
Istoria din spatele brățărilor DACICE furate: Când au fost realizate și cine ar fi fost proprietarul