Ancheta FURTULUI din Olanda a scos ARTILERIA grea. Cel mai avansat instrument, în funcțiune /Metoda folosită și în investigarea zborului MH17

Informații de ultimă oră în cazul anchetei furului tezaurului românesc din Olanda! Mai exact, autoritățile judiciare și de aplicare a legii din România și Olanda au înființat o echipă comună de anchetă (n.r. – JIT), dedicată furtului de luna trecută a  celor patru piese din tezaurul românesc de la Muzeul Olandez Drents. JIT a fost înființat cu sprijinul activ al Eurojust – Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală –  care va oferi asistență operațională, logistică și juridică anchetatorilor în acest caz.

La solicitarea autorităților române, în aceeași săptămână după jaful muzeului, Eurojust a organizat o întâlnire de coordonare la sediul său, cu scopul de a discuta despre urmărirea judiciară a furtului cultural și pentru a permite cooperarea între anchetatorii implicați.

Pentru a coopera din ce în ce mai strâns, a fost înființată o JIT specială între România și Olanda, potrivit informațiilor stiripesurse.ro.

Investigatorii olandezi apelează la metodele folosite în investigarea misterului zborului MH17

Ancheta privind furtul de artă de la Muzeul Drents va beneficia de o echipă internaţională similară celei utilizate în cazul catastrofei MH17 din 2014, relatează RTV Drenthe, potrivit News.ro.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Dacă lucrurile rămân așa, peste 4 ani vom avea 80% dintre voturi anti-europene”

01:30

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „George Simion este urât în Republica Moldova pentru poziția sa UNIONISTĂ”

00:38

Acesta este cel mai avansat instrument pentru o anchetă internaţională în cazuri penale şi este cunoscut, de exemplu, din ancheta privind accidentul aviatic MH17. Astfel, în acest context, fost înfiinţată o echipă comună de anchetă şi pentru ancheta privind furtul de artă de la Muzeul Drents din Assen.

Denunț împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, și a fostului director al Muzeului de Istorie

Reamintim că Liga Studenților (LS IAȘI) a depus un denunț la Parchetul General împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, și a fostului director al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate.

Trei suspecţi au fost arestaţi pentru furtul de la Muzeul Drents

Patru piese din tezaurul românesc, inclusiv coiful de aur de la Coțofenești, au fost furate din muzeul din Assen, în nordul Olandei, în primele ore ale zilei de sâmbătă, 25 ianuarie.

Făptașii au folosit forța masivă și au obținut acces prin intermediul unei explozii, pentru a fura coroana și trei brățări de aur antice, toate expuse sub formă de împrumut de la Muzeul Național de Istorie al României. Între timp, trei suspecți au fost arestați în Olanda și sunt încă în custodie.

Trei suspecţi au fost arestaţi pentru furtul de artă de acum două săptămâni. Poliţia caută încă un al patrulea suspect. Cele patru obiecte furate, Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări din aur, nu au fost încă găsite. Acestea sunt asigurate pentru o valoare totală de 5,8 milioane de euro.

Ministerul Educației și implicit guvernul olandez, garantează pentru puțin peste 9 milioane de euro

Conform datelor obţinute de RTV Drenthe, statul olandez este responsabil pentru pagubele produse operelor de artă cu puţin peste 9 milioane de euro. În caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul trebuie să plătească pentru daune.

Numai în cazul în care daunele depăşesc 9 milioane de euro, trebuie să intervină asigurarea Muzeului Drents. Cum însă operele de artă furate sunt asigurate pentru 5,8 milioane, asigurarea Muzeului Drents nu trebuie să intervină.

Publicația olandeză RTV Drenthe scrie că Ministerul olandez al culturiii a garantat pentru 30% din valoarea totală a poliției încheiate de cele două muzee, drept urmare ar putea suporta plata daunelor.

Acest lucru reprezintă 30% din valoarea totală asigurată. Asta înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, Olanda este parțial responsabilă și trebuie să plătească.

În cazul în care coiful și brățările nu sunt recuperate, guvernul olandez va trebui să plătească daunele, respectiv 5,8 milioane de euro. Singurul lucru pe care Muzeul Drents trebuie să-l plătească este franciza, a cărei valoare nu a fost dezvăluită. Muzeul Drents din Assen a asigurat Coiful de aur şi cele trei brăţări împrumutate din România pentru 5,8 milioane de euro.

Întreaga colecţie de 673 de obiecte este asigurată pentru peste 30 de milioane de euro

Dacă tezaurele româneşti sunt recuperate deteriorate, guvernul va plăti şi aceste costuri. Asumarea de către guvern a unei părţi în caz de deteriorare sau furt înseamnă că muzeele trebuie să plătească mai puţin pentru asigurare, ceea ce le permite să organizeze expoziţii la preţuri mai accesibile.

Conform raportului, brățările dacice nu mai fuseseră evaluate de mai bine de 12 ani, iar coiful de peste 14 ani, deși Muzeul de Istorie era obligat să facă aceste verificări la fiecare 10 ani, tocmai pentru a stabili valoarea corectă a acestor obiecte.

Mai mult, din contractul de colaborare dintre Muzeul de Istorie și Muzeul Drents ar fi lipsit avizul consiliului de administrație, care este obligatoriu în acest caz. Conform datelor obținute până în acest moment, Muzeul din Olanda a transmis că nu exista pază umană 24 din 24, însă nici Muzeul de Istorie din țară nu ar fi cerut, în replică, ca această măsură să fie introdusă pentru protecția suplimentară a artefactelor.

În acest context, concluziile au fost trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se decide ce măsuri trebuie luate mai departe. Totodată, ministrul Culturii Natalia Intotero a transmis că zilele următoare va veni cu o nouă propunere pentru conducerea interimară a Muzeului de Istorie din România.

CITEȘTE ȘI:

Exponatele din TEZAURUL României care nu au căzut pradă hoților în Olanda s-au întors în țară. Operațiune de maximă securitate pe Aeroportul Otopeni

Istoria din spatele brățărilor DACICE furate: Când au fost realizate și cine ar fi fost proprietarul

Ernest Târnoveanu, veriga dintre “Jaful secolului” și “Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și catastrofa tezaurului dacic

Explozie în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, care găzduiește o expoziție cu vechi obiecte dacice. Au fost furate exponate din tezaurul dacic

Poliția din Assen a publicat primele imagini cu jaful de la Muzeul Drents. Ce se observă pe înregistrările de pe camerele de supraveghere

Marcel Ciolacu: „Sperăm că TEZAURUL se va întoarce în țară săptămâna viitoare”. Premierul, convins că arestarea suspecților a rezolvat problema

Furtul Tezaurului Dacic. Expert în securitate: „Bijutierul obișnuit are vitrine mai sigure decât Muzeul Drents”

”Puterile VINDECĂTOARE” ale brățărilor furate din Olanda, mit sau realitate? Secretele podoabelor pentru elitele dacilor: „M-aș feri de povestea asta”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele