Un geolog explică motivele prăbușirii Cascadei Bigăr: „Era inevitabilă”. Ce ar fi putut face autoritățile pentru a încetini acest fenomen

Prăbușirea Cascadei Bigăr, cea mai cunoscută din România, a fost un subiect de interes pe rețelele sociale, iar unii specialiști recunosc că acest deznodământ ar fi putut fi, cel mult, întârziat, dar s-ar fi ajuns în aceeași situație mai devreme sau mai târziu.

Printre ei se numără și Florin Stoican, geolog cu 20 de ani de experiență în managementul arrilor naturale protejate și conservarea patrimoniului natural.

El spune, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, că notorietatea cascadei i-a făcut pe unii să caute imediat vinovați pentru prăbușirea acesteia. Dar geologul atrage atenția că prăbușirea stâncii care forma cascada este „cât se poate de normală și era predictibilă”.

SOCIAL Cum s-au schimbat versurile melodiilor în aproape 80 de ani: analiza a peste 38.000 de cântece arată că artiștii vorbesc tot mai puțin despre emoții, familie și prieteni

16:53

INFRASTRUCTURĂ Ce sunt „orașele-burete”, mecanismul prin care Uniunea Europeană vrea să reducă inundațiile. Ce face Bucureștiul cu apa de ploaie

16:48

„Ce înseamnă celebritatea: a bubuit internetul la știrea prăbușirii stâncii care forma cascada Bigăr. Și imediat trebuia găsit și un vinovat, ca să existe și o intrigă a evenimentului. La îndemână a fost o captare pentru o păstrăvărie. În realitate prăbușirea este cât se poate de normală și era predictibilă.

Depunerea de travertin era surplombată, suspendată deasupra râului și era chestiune de timp până să se fisureze și rupă. Pe măsură ce depunerile de carbonat de calciu dizolvat în apă cresc, stânca se îngreunează până cedează sub propria greutate”, a scris acesta pe Facebook.

Prăbușirea Cascadei Bigăr putea fi doar amânată

Specialistul mai spune că prăbușirea cascadei ar fi putut fi cel mult întârziată dacă autoritățile ar fi luat o serie de măsuri pentru protejarea stâncii.

„Dacă voia cineva să întârzie prăbușirea, putea pune un sprijin sub stânca suspendată și/sau restricționa traficul de pe drumul de deasupra care producea trepidații. Dar până la urmă tot asta ar fi fost soarta ei.

Îmi aduc aminte de o cascadă mult mai puțin celebră, tot dintr-un parc național, Buila-Vânturarița, din Cheile Bistriței, pe care niște genii au astupat-o cu molozul de la reparația drumului. Și alți inteligenți de la garda de mediu, la sesizarea noastră ne-au răspuns că au investigat și negăsind nimic în hârțoagele lor, au tras concluzia că acea cascadă nici n-a existat vreodată, chiar dacă ulterior ea a reapărut. Dar era o cascadă mai amărâtă, fără așa notorietate.

Deci nu dați cu pietre, ele cad singure, atâta timp cât există gravitație”, mai scrie Florin Stoican.

Regia Națională a Pădurilor Romsilva a anunțat luni că unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din România, Cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, s-a prăbușit din cauze naturale.

Imediat ce s-a aflat despre cele întâmplate, Romsilva și-a trimis specialiștii la fața locului pentru evaluarea întregii situații. În zilele următoare vor fi trase și concluziile finale cu privire la starea în care se află acum Cascada Bigăr.