VIDEO | TOP 5 evenimente economice. Buget bazat pe creștere economică, pensii și salarii mai mari, din 2022

Analistul Gândul Petrișor Peiu vă prezintă cele mai importante evenimente economice ale săptămânii 12-19 decembrie 2021.

• Românii au o putere de cumpărare în creștere, care s-a apropiat mult de cea a ungurilor și a polonezilor, dar care este încă la jumătate față de cea a spaniolilor.
• Dependența economiei de importuri a ajuns la cote apropiate de nivelurile dinainte de criza financiară din 2008 și nu există niciun semn că această evoluție va fi atenuată în viitorul previzibil. 
• Guvernul Ciucă bifează îndeplinirea primei promisiuni din pachetul social de care PSD a condiționat participarea la guvernare. O creștere semnificativă a pensiei, la valori care nu compensează, însă, în totalitate creșterea prețurilor de anul acesta.
• Temperarea inflației în prag de iarnă este un semn bun pentru economie și apare după o lungă perioadă de accentuare a spiralei inflaționiste, ca efect al creșterii prețurilor la energie electrică, gaze naturale și țiței.
• Bugetul pe 2022 se va baza pe o creștere economică de 4,6% și un PIB nominal de 1.317 miliarde de lei. Prudența fiscală se va întări, determinând un mai mare control al cheltuielilor.

1) Românii nu mai sunt printre europenii cu putere de cumpărare foarte mică

România se află pe locul 31 din punct de vedere al puterii de cumpărare dintre cele 42 de ţări incluse în clasamentul european realizat de compania de consultanţă GfK, cu o medie de 7.453 euro pe cap de locuitor.

CONTROVERSĂ România salvează industria de armament a Germaniei, cu prețul distrugerii uzinelor Romarm. În timp ce Rheinmetall angajează zeci de mii de oameni cu banii SAFE, românii ies în stradă pentru că nu și-au primit salariile din cauza lipsei de comenzi

06:00

REVOLTĂTOR Imaginile dezastrului de la metrou. Angajații Metrorex muncesc în condiții groaznice, cu toalete insalubre și fără apă potabilă. „Nu s-a dat cu o bidinea de 45 de ani”

05:30

În general, europenii continuă să o ducă bine. În medie, în Europa, puterea de cumpărare pe cap de locuitor în 2021 este de 15.055 euro, cu 1,9% peste 2020.

La noi în țară, Bucureştiul se găsește în fruntea topului puterii de cumpărare pe regiuni, media fiind aici cu aproape 86% peste media naţională, dar cu 8% sub media europeană.

Bucurestenii au puterea de cumpărare de peste trei ori mai mare în comparaţie cu locuitorii judeţului cel mai sărac, Vaslui. În cazul județului din estul țării, venitul net disponibil reprezintă aproximativ 56% din media naţională şi puţin sub 28% din media europeană.

Județele Sibiu şi Braşov urcă pe locurile cinci şi şase, în timp ce Alba întrece Prahova şi ajunge pe locul nouă. Constanţa se găsește  pe locul 11, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor la aproximativ acelaşi nivel cu media naţională. Toate celelalte judeţe au o putere de cumpărare sub media națională.

Sursa: https://www.zf.ro/companii/analiza-zf-harta-puterii-cumparare-romania-locuitorii-bucuresti-au-20387884

Concluzie: Românii au o putere de cumpărare în creștere, care s-a apropiat mult de cea a ungurilor și a polonezilor, dar care este încă la jumătate față de cea a spaniolilor. În interiorul țării, s-au păstrat dezechilibrele istorice dintre capitală și restul țării, dar și dintre regiunile intra- și extracarpatice.

2) După zece luni, deficitul comerțului exterior cu bunuri se apropie de 20 miliarde de euro

România a importat bunuri cu 19 miliarde de euro mai mult decât a exportat și a ajuns la un deficit comercial în creștere, spre 22 de miliarde de euro, către sfârșitul anului.

În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2021, exporturile FOB au însumat 61 miliarde de euro, iar importurile CIF au depășit 80 miliarde de euro. În cele zece luni, exporturile au crescut cu 19,6%, în timp ce importurile au avut o creștere de 21,8%, comparativ cu perioada similară din 2020.

Ca urmare, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2021 a fost de 19,2 miliarde de euro, mai mare cu 4,35 miliarde de euro decât cel înregistrat în primele zece luni din 2020.

Opt miliarde de euro reprezintă deficitul comerțului cu produse chimice, 3,5 miliarde de euro este deficitul comerțului cu combustibili, aproape 5 miliarde de euro avem deficit din comerțul cu semifabricate și 1,5 miliarde de euro din comerțul cu produse alimentare.

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ce10r21.pdf

Concluzie: Continuăm să asistăm la adâncirea deficitului balanței comerciale. Dependența economiei de importuri a ajuns la cote apropiate de nivelurile dinainte de criza financiară din 2008 și nu există niciun semn că această evoluție va fi atenuată în viitorul previzibil.

3) Pensii mai mari din 1 ianuarie 2022

Anul 2022 începe cu o majorare a punctului de pensie cu aproape 10% și a pensiei minime garantate de stat cu 25% faţă de valorile în vigoare.

Punctul de pensie va fi majorat la 1.586 de lei, conform celei mai recente Ordonanţe de urgenţă privind unele măsuri de protecţie socială în domeniul pensiilor din sistemul public. Aceasta înseamnă creşterea cu aproape 10% (9,98% mai precis) a valorii punctului de pensie faţă de nivelul de astăzi, în vigoare de la 1 septembrie 2020, de când valoarea punctului de pensie este de 1.442 lei, în acord cu OUG nr. 135/2020.

Tot din 1 ianuarie 2022, la 1.000 de lei va ajunge indemnizația sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea 196/2009, cu modificările ulterioare.

Concluzie: Guvernul Ciucă bifează îndeplinirea primei promisiuni din pachetul social de care PSD a condiționat participarea la guvernare. O creștere semnificativă a pensiei, la valori care nu compensează, însă, în totalitate creșterea prețurilor de anul acesta.

4) Inflația s-a temperat ușor în noiembrie, rata anualizată a scăzut de la 7,9% la 7,8%

Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 7,4%, iar rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2021 comparativ cu noiembrie 2020 este 7,8%.

Mărfurile alimentare au prețurile crescute cu 6,1% față de noiembrie 2020, iar cele nealimentare, cu 10,5%, față de aceeași lună a anului trecut.

Prețurile serviciilor au cunoscut o creștere mai modestă, de doar 4,09%.

Cea mai mare creștere de prețuri o întâlnim la gaze naturale, de aproape 50%, urmată de cea a prețurilor combustibililor (peste 25%).

Dintre alimente, cele mai mari scumpiri sunt la mălai (peste 12%), la ulei (peste 28%), la cartofi (peste 22%) și la zahăr (aproape 11%).

Încetinirea creșterii inflației se datorează efectului indus de noua lege privind plafonarea și compensarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipc11r21.pdf

Concluzie: Temperarea inflației în prag de iarnă este un semn bun pentru economie și apare după o lungă perioadă de accentuare a spiralei inflaționiste, ca efect al creșterii prețurilor la energie electrică, gaze naturale și țiței.

5) Economia României va avea o creștere robustă și în 2022

Bugetul pe 2022 se va baza pe o creștere economică de 4,6% și un PIB nominal de 1.317 miliarde de lei.

Datele esențiale prevăzute în scrisoarea-cadru care prefațează Legea bugetului pe anul viitor sunt: o inflație estimată la 4,7%, pentru finalul anului, cu o medie anuală de 6,5%, rata șomajului de 2,9%, un curs de schimb mediu de 4,98 lei/euro ( probabil că în 2022, la un moment dat, va depăși 5 lei/euro) și un deficit bugetar de 5,84% din PIB.

Salariul minim brut în 2022 va fi de 2.550 lei, iar investițiile publice ar urma să cumuleze 7% din PIB, în creștere puternică față de anul în curs.

Proiectele care pot fi decontate din PNRR vor avea o prioritate. Și cel mai important aspect este acela că nu vor fi introduse taxe noi.

Concluzie: Filosofia noului buget este de stimulare a creșterii economice și, în același timp, de reechilibrare a puterii de cumpărare și a sănătății economiei. Prudența fiscală se va întări, determinând un mai mare control al cheltuielilor .