Ce trebuie să faci dacă ai BANCNOTE deteriorate. Ce arată legea

Se întâmplă să ai bancnote rupte sau deteriorate și nu știi exact ce ar trebui să faci cu acestea? Potrivit Legii 312/2004, aceste elemente numismatice pot fi înlocuite de către BNR, fără să te coste. Iată mai jos, în articol, informațiile.

Există situații în care unele dintre elementele numismatice pe care le deții să se deterioreze. Însă, în aceste condiții, există posibilitatea ca bancnotele și monedele să fie înlocuite. De exemplu, dacă ai bancnote rupte, ai posibilitate să le schimbi la BNR, fără alte costuri suplimentare. Banca Națională a României are, printre altele, responsabilitatea de a gestiona bancnotele sau monedele deteriorate. Există câteva condiții care trebuie respectate, pentru a putea să îți schimbi bancnotele uzate sau rupte.

Vezi și Metoda de înșelăciune „BANCNOTA de 500 de Lei” reapare pe litoralul românesc. Cum funcționează și cum să te ferești de escroci

Vezi și  Bancnota care valorează acum 20.000 de dolari. Te poate face bogat peste noapte

JUSTIȚIE Familie din Dâmbovița, terorizată de un bărbat care ar fi cerut până la 100.000 de lei

12:20

EDUCAȚIE Din nou schimbări pentru elevi. Ministerul Educației propune un nou calendar pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională

12:17

Bancnote deteriorate, uzate sau rupte: cum le poți schimba?

Uneori, banii se pot deteriora, mai ales dacă sunt ținuți în condiții nefavorabile (de exemplu, umezeală). În timp, pentru că sunt tranzitați, își pot pierde din nuanțe, se pot rupe sau murdări, iar aceste aspecte ar putea reprezenta o problemă – de pildă, există comercianți care nu acceptă bancnote deteriorate, cu un colț rupt sau zgârieturi.

Conform Legii 312/2004, aceste elemente numismatice pot fi înlocuite. Cetățenii care dețin astfel de monede sau bancnote deteriorate trebuie să se prezinte la ghișeul unei sucursale BNR pentru a le schimba. De altfel, există opțiunea trimiterii lor prin poștă. Schimbarea banilor poate fi efectuată și la alte bănci comerciale, în condițiile în care acest serviciu este disponibil către cetățeni. Desigur, elementele numismatice prezentate la ghișeu trebuie să fie 100% autentice.

„Regulamentul nr. 4/2013 privind verificarea calităţii bancnotelor româneşti în vederea recirculării – cap. IX – Dispoziții tranzitorii și finale – anexa 3 – „Categorii de bancnote improprii circulației”, prevede:

1. În categoria „Bancnote uzate” sunt încadrate următoarele tipuri de însemne monetare:
a) bancnotele murdare, şifonate, pătate sau decolorate, inscripţionate, cu elementul de identificare* complet, în ambele poziţii, dar şters sau ilizibil şi care au suprafaţa întreagă;
* Elementul de identificare al unei bancnote îl reprezintă seria şi numărul tipărite pe reversul bancnotei, unul în continuarea celuilalt. Elementul de identificare este imprimat în două poziţii: pe verticală cu cerneală neagră şi pe orizontală cu cerneală roşie.
b) bancnotele rupte, tăiate, perforate, dar ale căror caracteristici principale nu sunt alterate şi care posedă elementul de identificare complet, în ambele poziţii şi lizibil sau cu unele lipsuri, dar au suprafaţa întreagă;
c) bancnotele care au fost rupte şi reconstituite prin lipire, la care se constată că toate fragmentele formează suprafaţa completă a aceleiaşi bancnote, iar elementul de identificare este complet şi lizibil, în ambele poziţii.
2. În categoria „Bancnote deteriorate” se încadrează următoarele tipuri de însemne monetare:
a) bancnotele cărora le lipseşte maximum 40% din suprafaţă, prin tăiere, decupare, rupere etc., dar la care elementul de identificare este complet şi lizibil, cel puţin într-o singură poziţie;
b) bancnotele obţinute prin lipirea mai multor fragmente ale aceleiaşi bancnote şi care prin reconstituire formează minimum 60% din suprafaţă, iar elementul de identificare este complet şi lizibil, cel puţin într-o singură poziţie;
c) bancnotele la care, prin expunere la o sursă de căldură, dimensiunile iniţiale s-au micşorat prin contractare şi încreţire, dar nu prezintă lipsuri din suprafaţă, iar elementul de identificare este vizibil, în ambele poziţii;
d) bancnotele care prezintă lipsă din suprafaţă de maximum 40%, prin ardere în urma expunerii la o sursă de căldură, iar fragmentul rămas are dimensiunile iniţiale micşorate prin contractare şi încreţire şi la care elementul de identificare este vizibil parţial sau în totalitate, în ambele poziţii, şi lizibil, cel puţin într-o poziţie;
e) bancnotele care au suprafaţa întreagă, dar sunt inscripţionate cu desene sau cuvinte lizibile în spectrul ultraviolet, pătate sau impregnate cu substanţe speciale, rezultate din folosirea acestora de către instituţiile specializate ale statului în scopuri bine justificate, cum ar fi în vederea desfăşurării anchetelor sau organizării unor flagrante de către organele de urmărire penală etc.;
f) bancnotele maculate cu cerneală ca urmare a activării dispozitivelor antifurt pentru protejarea numerarului în tranzit, dar care au suprafaţa întreagă şi elementul de identificare este complet şi vizibil, în ambele poziţii, şi este lizibil, cel puţin într-o poziţie”, se arată pe site-ul BNR.

Banca evaluează starea monedei sau a bancnotei și o poate înlocui cu una nouă. Pentru a putea fi schimbată, bancnota trebuie să aibă o mare parte din suprafață intactă. În cazul monedelor, acestea nu trebuie să aibă modificări artificiale. Pot exista cazuri în care bancnotele să fie arse parțial sau rupte în bucăți. Le poți prezenta la ghișeu, iar banca va evalua situația, ulterior decidând dacă pot fi schimbate.

Ce arată Legea 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, cap. III, art. 18 – „Schimbarea însemnelor monetare”:

„(1) Banca Naţională a României poate hotărî anularea sau retragerea din circulaţie a oricăror bancnote sau monede care au fost emise şi, în locul acestora, punerea în circulaţie a altor tipuri de însemne monetare.

(2) Modalitatea şi perioada de preschimbare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în cel puţin două cotidiane de circulaţie naţională.

(3) La expirarea perioadei de preschimbare, bancnotele şi monedele retrase din circulaţie nu mai pot fi utilizate pentru plata obligaţiilor publice şi private.

(4) Suma totală a bancnotelor şi monedelor retrase din circulaţie, dar nepreschimbate în termenul stabilit, se scade din totalul numerarului în circulaţie înregistrat în evidenţele contabile şi se înregistrează ca venit al Băncii Naţionale a României”, se arată în lege.

Sursă foto: Envato