Cea mai VECHE brânză din lume, găsită pe mumiile din China: „Are 3600 de ani. Este o descoperire rară și extrem de valoroasă”

Mostrele de brânză vechi de aproape 3.600 de ani au fost găsite pe corpurile mumificate din nord-vestul Chinei. Mulți dintre noi avem alimente expirate sau uitate în frigider, dar niciunele nu au această vechime.

În anii ’90, în cimitirul Xiaohe din Bazinul Tarim din China, au fost extrase rămășițele umane din sute de sicrie. O substanță albă, care a fost cunoscută anterior sub numele de brânză, a fost găsită pe gâtul și capul mai multor corpuri mumificate, potrivit sciencealert.com.

Cercetătorii de la Academia Chineză de Științe au descoperit recent, folosind metode moderne, că brânza de kefir, un produs fermentat făcut din granule de kefir și o combinație de drojdii și bacterii, are ADN de vacă și capră.

RĂZBOI SUA bombardează Iranul pentru a patra noapte la rând

01:14

FINANCIAR Trezoreria SUA a împrumutat lunar 155 de miliarde de dolari în acest an. La cât se ridică dobânzile pe săptămână

00:45

Paleontologul Qiaomei Fu de la Academia Chineză de Științe a declarat: „Aceasta reprezintă cea mai veche mostră de brânză cunoscută în lume. Brânza și alte alimente au fost extrem de greu de conservat de-a lungul mileniilor, ceea ce face această descoperire excepțional de valoroasă.”

Analizele suplimentare au arătat că există o mulțime de bacterii Lactobacillus kefiranofaciens în brânza de kefir, ceea ce sugerează că aceste bacterii sunt esențiale pentru procesul de fermentare a kefirului. În zilele noastre, aceste bacterii sunt încă folosite.

Un studiu unic pentru a înțelege microbiomul uman

Cercetătorii au găsit o legătură între acest tip vechi de L. kefiranofaciens și o tulpină asemănătoare care a apărut în Tibet, ceea ce indică faptul că bacteriile au fost originare din Tibet, mai degrabă decât din Rusia, așa cum s-a crezut anterior.

Aceste granule probiotice de kefir au fost folosite pentru a prelungi durata de valabilitate a brânzei și pentru a ajuta la tratarea intoleranței la lactoză, care a fost o problemă frecventă în trecut. Animalele domestice ar putea digera mai bine laptele folosind această metodă.

Echipa de cercetare remarcă, de asemenea, că L. kefiranofaciens studiat are o probabilitate mai mare de a provoca reacții imune în intestinul uman. Cu alte cuvinte, de-a lungul timpului, această specie de bacterie s-a adaptat mai bine la gazdele umane și și-a îmbunătățit abilitățile de fermentare a laptelui.

Fu a declarat: „Acesta este un studiu unic, care ne oferă ocazia de a observa evoluția unei bacterii pe parcursul ultimilor 3.000 de ani”.

El afirmă: „Analizarea detaliată a brânzei antice ne va ajuta să înțelegem mai bine dieta și cultura strămoșilor noștri.” Studiul a fost publicat într-un număr din revista Cell.