Începe procesul în care Mugur Isărescu este acuzat că a colaborat cu Securitatea. CNSAS: „Apreciem că s-a îngrădit dreptul la viaţă privată şi dreptul la libertatea cuvântului”

• Din analiza dosarelor (…), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (…). La stabilirea identităţii dintre sursa (…) şi dl (Mugur Isărescu – n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv.
• Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obţinerii aprobării de partid (…) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.

Guvernatorul BNR, potrivit CNSAS, furniza fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România. ​

Nota de constatare din cererea CNSAS trimisă la CAB: „Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România”. Se apreciază că actiunile  vizau îngrădirea dreptului la viaţă privată şi a dreptului la libertatea cuvântului

• „Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (…), dl. (Mugur Isărescu, n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (…), în perioada 1979-1989, fiind recrutat de către (…), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (…). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări – notele din 16.12.1987 (…) şi 05.03.1985 (…).
• Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, se mai spune în cererea CNSAS trimisă la CAB.

Într-o notă din 1987, Mugur Isărescu a scris că I.D. “are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră), încălzirea locuinței, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări”.

Pozitia BNR

Adrian Vasilescu, consilier BNR, a declarat în emisiunea Adriana Nedelea LA FIX, din 16 iunie, că “Mugur Isărescu nu a colaborat cu Securitatea, are documente de la CNSAS care confirmă”.

Acesta a precizat că Mugur Isărescu “a avut de la CNSAS, pe baza unei analize, o decizie de necolaborare”.

“E o adeverință la dosar, mai are încă una în 2002 și încă una după 2002 prin care CNSAS confirmă sau admite că nu a fost colaborator al fostei Securități”, a explicat Vasilescu.

Curtea de Apel București a făcut publică solicitarea prin care CNSAS cere judecătorilor să constate că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a colaborat cu Securitatea timp de 10 ani, în perioada 1979-1989.