Deputata USR Oana Murariu crede că legea ANI nu va intra în vigoare. Susține că a mai văzut astfel de exemple în Parlament

Invitată la emisiunea „Subiectul zilei”, cu Răzvan Dumitrescu, deputatul USR Oana Murariu a declarat că proiectul de lege ANI se întoarce în Parlament pentru modificarea ulterioară a deciziei Curții Constituționale. Aceasta a precizat că legea ar putea fi retrimisă spre reexaminare de către Președintele României și că, dacă va intra în vigoare în forma actuală, prevede un termen de 30 de zile în care se mai poate interveni legislativ.

„Proiectul de lege ANI se întoarce în Parlament pentru modificarea ulterioară a deciziei Curții Constituționale. Încă există posibilitatea ca Președintele României să o retrimită spre reexaminare și mai pot avea loc discuții și nu se știe. Și dacă legea intră în vigoare în forma actuală, ea prevede un termen de 30 de zile.

Eu vă amintesc că am văzut destul în Parlament până acum și în acelea 30 de zile se mai poate interveni legislativ. Deci nu se știe dacă legea va intra în vigoare. Dacă va intra în vigoare, discutăm la acel moment ce se întâmplă. Dar, deocamdată, nu suntem acolo. Și încă o chestiune. Țin neapărat să precizez că, pe forma proiectului legii, faptul că Dominic Fritz, adică să semneze în cadrul unui puls, nu este conflict de interese sub noua lege.

Și încă o chestiune. Din partea PNL, profesorul de drept constituțional, domnul Boc, a ieșit public și a spus: „Stat de drept, respectăm ce spune Curtea Constituțională”. Dar când lucrurile sunt vădite, când legea nefavorabilă retroactivează și este vădit, o vede o țară întreagă, oare mai discutăm de stat de drept? Există niște limite. Și în acest caz s-au cam încălcat”, a declarat Oana Murariu.

Oana Murariu critică Curtea Constituțională și spune că e prea influențată politic

Oana Murariu spune că timișorenii au dreptul să protesteze dacă nu sunt de acord cu pierderea mandatului lui Dominic Fritz, deoarece ei l-au ales. Ea compară situația cu protestele din 2017 și susține că decizia cu privire la mandatul primarului nu ar trebui să depindă doar de politicieni sau de CCR. Deputatul USR a criticat și Curtea Constituțională, pe care o consideră prea influențată politic.

„Domnule Dumitrescu, vă amintiți când au fost în 2017, când au fost protestele pentru Ordonanța 13? De ce ieșeau oamenii în stradă? Pentru democrație. Pentru că atunci când simțeau că se depășește o limită, oamenii n-au mai putut să stea în casă. Timișorenii au dreptul să spună că nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă, pentru că ei și-au ales primarul. Nu 5 judecători de la Curtea Constituțională, nu PSD și nimeni altcineva. Ei și-au ales primarul. Pe legea în vigoare, aplicabilă astăzi, Dominic Fritz ar trebui să-și termine mandatul. Astea sunt legile din România la acest moment.

Sunt discutabile mai multe decizii ale Curții Constituționale, foarte bine punctat din partea dumneavoastră. Și întotdeauna când nu am fost de acord, am menționat acest lucru, absolut întotdeauna, și întotdeauna am comentat că este ultra-politizată Curtea Constituțională și noi o să avem proiecte de depolitizare a acesteia. Da, Constituția spune cum se aleg judecătorii, însă prin lege organică pot fi stabilite niște criterii, astfel încât să ajungă niște profesioniști mai puțin controlabili politic acolo”, a mai adăugat Oana Murariu, deputat USR.

Situația lui Dominic Fritz a pornit de la un dosar de integritate și a ajuns acum la o dispută politică și juridică privind mandatul său de primar al Timișoarei.

Ce s-a întâmplat cu Dominic Fritz și de ce e disputată legea ANI

ANI a stabilit că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese. Potrivit Înaltei Curți, Fritz a participat la emiterea unui act administrativ care putea aduce un beneficiu unei persoane de la care primise anterior un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale. Curtea de Apel Timișoara a menținut raportul ANI, iar în iunie 2026 Înalta Curte a confirmat definitiv această situație.

Legea ANI este legea care stabilește regulile cu privire la integritatea persoanelor care ocupă funcții publice: declarații de avere și interese, incompatibilități și conflicte de interese.

În noua formă a legii a fost introdus un amendament care spune că persoanele pentru care conflictul de interese sau incompatibilitatea a fost stabilită definitiv își pierd funcția sau mandatul la 30 de zile după intrarea legii în vigoare.

Fritz și USR au susținut că amendamentul introduce, după faptă, o nouă sancțiune și că este, prin urmare, retroactiv. Argumentul lor este că fapta pentru care ANI l-a sancționat s-a produs în trecut, iar Parlamentul nu ar trebui să introducă acum o sancțiune care să-i afecteze mandatul. De partea cealaltă, susținătorii amendamentului spun că legea nu schimbă faptul că Fritz a fost găsit în conflict de interese, ci stabilește cum se aplică sancțiunea în cazul persoanelor care au deja o decizie definitivă.

Ce urmează pentru Dominic Fritz

Pe 17 august 2026, Curtea Constituțională a decis că amendamentul este constituțional.  Dacă președintele României Nicușor Dan va promulga legea, din momentul intrării în vigoare Fritz are la dispoziție 30 de zile să își predea mandatul de primar al Timișoarei. În acest scenariu, vor avea loc alegeri locale anticipate la primăria municipiului.

De la împrumutul de 25.000 de lei la pierderea mandatului

Dosarul care îl urmărește acum politic pe Dominic Fritz își are originea în primul său mandat de primar.

Agenția Națională de Integritate a stabilit că, în anul 2020, edilul a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal. Documentația tehnică aferentă proiectului fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale din 2020.

ANI a considerat că existența relației financiare, urmată de participarea primarului la emiterea actului administrativ, a creat un conflict de interese.

Fritz a contestat raportul ANI și a susținut că proiectul fusese pregătit în mandatul fostului primar Nicolae Robu, iar semnătura sa reprezenta practic continuarea unei proceduri administrative deja începute. Argumentele sale nu au convins însă instanțele. Curtea de Apel Timișoara a menținut raportul ANI, iar Înalta Curte a confirmat definitiv soluția pe 18 iunie.