Dumitru Prunariu: „Organismul uman se modifică în spațiu, există șanse ca astronauții să dezvolte CANCER și leucemie”

Dumitru Prunariu explică ce se întâmplă cu organismul uman când este expus la condițiile extreme ale spațiului. Explorarea spațiului reprezintă o provocare nu doar tehnologică, ci și biologică. Corpul uman a evoluat într-un mediu cu gravitație, iar trecerea la imponderabilitate produce schimbări semnificative. Urmăriți emisiunea aici, integral, emisiunea.

Tranziția de la viața pe Pământ la condițiile de microgravitație determină modificări rapide și semnificative în organism. Dumitru Prunariu explică procesul prin care corpul uman trebuie să se adapteze pentru a funcționa într-un mediu lipsit de atracție gravitațională. Adaptarea nu este doar fizică, ci afectează inclusiv funcțiile metabolice și circulatorii, iar unele schimbări pot persista mult timp după revenirea pe Pământ.

ANALIZĂ De ce se opun ONG-urile transparenței fiscale? După modelul multinaționalelor, unele organizații non-profit pot recurge la optimizare fiscală. Expert: Legalitatea se termină unde începe creativitatea

06:00

ȘTIINȚĂ În urmă cu 380 de milioane de ani, o zi pe Pământ dura doar 22 de ore, arată analizele făcute pe fosilele de corali străvechi

06:00

Dumitru Prunariu: „În spațiu, nimic nu mai are greutate”

Organismul uman este conceput pentru a funcționa într-un mediu cu gravitație. Pe Pământ, toate organele se dezvoltă și își desfășoară activitatea în raport cu forța gravitațională. Însă, în spațiu, acest echilibru se schimbă complet, ceea ce obligă corpul să se adapteze rapid la noile condiții.

„Noi am crescut, ne-am născut, am crescut, ne-am dezvoltat în condiții de atracție gravitațională. Organismul nostru, toate organele funcționează având o greutate în organism. Și dintr-o dată, în spațiul cosmic nimic nu mai are greutate. Se schimbă metabolismul, se schimbă funcționarea internă a anumitor organe. Organismul se adaptează la condițiile de spațiu cosmic, în câteva zile, se adaptează acut, cum spunem noi, și după aceea adaptarea poate să dureze luni de zile.”, afirmă acesta.

Dumitru Prunariu: „Circulația sanguină și vederea sunt afectate”

Unul dintre primele efecte ale microgravitației este redistribuirea lichidelor corporale, ceea ce duce la o presiune crescută în zona capului. Astronauții pot experimenta senzația de cap umflat, iar vederea poate fi afectată de modificările tensiunii intraoculare. Aceste schimbări sunt temporare pentru unii, dar în cazul unor misiuni îndelungate, pot avea efecte de durată.

„Adaptare la nivel molecular, circulația sanguină se schimbă, într-un primele momente începi să ai capul mare, presiune în cap, funcționarea ochilor se modifică, tensiunea intraglobulară crește și așa mai departe.”, explică Prunariu.

Dumitru Prunariu: „Oasele devin fragile în lipsa gravitației”

Pe termen lung, unul dintre cele mai mari riscuri este pierderea densității osoase. Fără gravitație, organismul nu mai are nevoie să susțină greutatea corpului, ceea ce duce la eliminarea calciului și fragilizarea oaselor. Acest proces este comparabil cu osteoporoza și necesită recuperare îndelungată după revenirea pe Pământ.

„Se fragilizează oasele pentru că se elimină parte din minerale, se elimină parte din calciu, organismul nemaiavând nevoie să susțină greutatea corpului. Ei bine, toate acestea își spun efectul.”, spune acesta.

Dumitru Prunariu: „Apar și probleme datorită radiațiilor cosmice”

În alte ediție, Dumitru Prunariu spunea că suntem aproape convinși că Marte a fost o planetă locuită. Pe lângă efectele lipsei gravitației, radiațiile cosmice reprezintă un pericol real pentru sănătatea astronauților. Dumitru Prunariu explică riscurile expunerii prelungite la aceste condiții extreme, subliniind impactul acestora asupra organismului uman. Expunerea îndelungată la radiațiile din spațiu poate avea consecințe grave, iar monitorizarea medicală a astronauților după misiuni de lungă durată este esențială pentru prevenirea și depistarea timpurie a unor afecțiuni severe.

„Radiațiile cosmice pot duce la cancere și leucemii”

Dumitru Prunariu explică faptul că expunerea astronauților la radiații nu este un pericol teoretic, ci o realitate confirmată de cercetările efectuate asupra celor care au petrecut perioade îndelungate în spațiu. Spre deosebire de Pământ, unde atmosfera și câmpul magnetic oferă un scut protector, în spațiu corpul uman este mult mai vulnerabil la radiațiile cosmice.

„Și aici trebuie să înțelegem că apar transformări. În primul rând, pe lângă transformările efective datorate lipsei gravitației, apar și anumite probleme datorită cantității totale de radiații cosmice acumulate de organism. Iar aici există tendințe ca astronauții care au stat foarte mult în spațiu să facă cancere, leucemii. În orice caz, supravegherea lor medicală imediat după un zbor de lungă durată este foarte intensă.”, explică Prunariu.

„Supravegherea medicală post-zbor este esențială”

Riscurile la care sunt supuși astronauții nu dispar imediat după revenirea pe Pământ. Efectele radiațiilor se pot manifesta pe termen lung, ceea ce necesită monitorizare medicală constantă. Oamenii de știință analizează metode prin care să reducă impactul acestor radiații, însă soluții eficiente pentru protecția completă a organismului nu există încă.

„Deși tehnologia avansează, corpul uman rămâne vulnerabil în fața radiațiilor. De aceea, este esențial ca astronauții să fie atent monitorizați și să beneficieze de îngrijire medicală adecvată.”, precizează Prunariu.

„Misiunile de lungă durată implică riscuri majore”

Expedițiile viitoare către Marte sau alte destinații îndepărtate ridică probleme și mai mari în ceea ce privește protecția împotriva radiațiilor. Perioadele lungi petrecute în spațiu cresc semnificativ riscul unor afecțiuni grave. Cercetătorii lucrează la soluții pentru reducerea expunerii, însă provocările rămân considerabile.

„Radiațiile din spațiu sunt un factor de risc major. Dacă vrem să trimitem oameni pe Marte, trebuie să găsim metode mai eficiente de protecție.”, concluzionează Prunariu.