Blănculescu, despre cazul Rompetrol: „Eram sigur că se va ajunge la condamnări”. Cât a pierdut România din cauza unor decizii greșite

Publicat: 09 10. 2014, 14:23
Actualizat: 04 09. 2019, 18:06

În 1990, statul român, prin fosta Regie Autonomă Petrom, actualul Rompetrol, a investit într-un zăcământ din Libia. În prezent, acesta este evaluat la 1,5-2 miliarde de barili, având o valoare de circa 150 de miliarde de dolari.

„S-a realizat o concesiune pe 20 de ani, 50% RA Petrom, 50% compania omoloagă din Libia”, a explicat Ionel Blănculescu.

Proiectul a fost împărțit în trei perioade: în primii zece ani urmau să se facă explorări, între anii 1990-1998 dezvoltare, iar apoi exploatare. Statul român a cheltuit 53 de milioane de de dolari pentru lucrări de explorare și dezvoltare. La trei ani după revoluție, în 1992, statul a decis să se retragă din proiect deoarece nu îl mai putea susține. Participația a fost vândută companiei spaniole Repsol care a despăgubit statul și pentru o parte din investițiile realizate în dezvoltarea proiectului.

În acel moment au fost introduse niște clauze prin care se prevedea virarea unui bonus de 85 de milioane de dolari statului român în situația în care se vor găsi zăcăminte.

„Banii au fost recuperați de la Repsol. În 1998 se realizează privatizarea. Banii au ajuns în tranșe la Rompetrol”, a spus Blănculescu, adăugând că sumele nu au fost niciodată virate la bugetul de stat.

„Instanța consideră că persoana vinovată de neîncasarea sumelor este un reprezentant al Ministerului de Finanțe care a omis să se ocupe de acestă problematică (…) Nu ne putem închipui că acești bani vor fi recuperați”, a adăugat analistul financiar.

În 1989-1990, România avea 10 rafinării mari și cinci mai mici.

„Capacitatea de rafinare era de circa 34 de milioane de tone de țiței, iar producția era de circa 30 de milioane de tone. Importam circa 18 milioane de tone din Iran, Irak și Rusia și exportam între 22 și 24 de milioane de tone de produse petroliere prelucrate (…) În prezent, constatăm că dintre cele cinci rafinării mari mai lucrează Lukoil, Petromidia și Brazi, iar dintre cele mici, așa sporadic, lucrează Vega”, a explicat Petre Ianc, fost director în Mininesterul Economiei.