Câte miliarde de euro ne costă anual greșelile contabililor statului

Menținerea în evidența conta­bilă a obligațiilor fiscale a unor contribuabili radiați, neînregistrarea la cadastru a noilor achiziții sau a vânzărilor de clădiri (procedură cerută prin lege) sau raportarea unor situații financiare diferite la Fisc prin comparație cu cele existente în raportările interne sunt doar câteva dintre greșelile încadrate de auditorii Curții de Conturi la categoria „abateri financiar-contabile” ale instituțiilor publice, potrivit sursei citate.

„Observațiile Curții de Conturi cu privire la exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare : (…) nu au fost clarificate operațiuni în valoare de 420 mii lei menținute eronat în contul «Decontări din operații în curs de clarificare»; înregistrarea eronată în evidența contabilă a contului «Active fixe corporale în curs de execuție» a sumei de 927 mii lei, reprezentând contravaloarea unor cursuri de școlarizare” – aceasta este una dintre constatările de abateri financiar-con­tabile înregistrate pentru anul 2014 în cazul Ministerului Afacerilor Interne, însă astfel de exemple se găsesc aproape la fiecare instituție vizitată anul trecut de experții Curții de Conturi. Totuși, există în acest caz o notă care explică faptul că în timpul controlului „s-au întocmit note contabile, prin care s-au corectat parțial abaterile”.

Există trei categorii de greșeli pe care experții Curții de Conturi le încadrează în urma misiunilor de control: veniturile suplimentare neîncasate (adică banii pe care funcționarii statului nu i-au încasat, deși ar fi trebuit), prejudiciile (care sunt, de regulă, bani cheltuiți fără justificare pentru obiectivele instituției sau plățile eronate de prime și salarii) și abaterile financiar-contabile (greșelile contabililor de la stat care au făcut, de exemplu, plăți în alte conturi decât în cele în care erau obligați să le facă).

„Abaterile de natură financiar-contabilă nu reprezintă prejudicii, ci indică faptul că înregistrările nu s-au făcut conform unor anumite cerințe sau din neglijență. În cazul prejudiciilor însă, urmările sunt de cele mai multe ori de natură penală”, a spus Petru Lakatos (foto), consilier de conturi în cadrul Curții de Conturi.