Ce avere are Mihai Tănăsescu, fostul reprezentant al României la FMI

Publicat: 27 08. 2012, 16:01
Actualizat: 29 07. 2014, 17:30

Mihai Tănăsescu – fostul reprezentant al României la FMI care a preluat de la 1 august funcția de vicepreședinte al Băncii Europene pentru Investiții (BEI) cu responsabilități în domeniul energiei, deține în România trei apartamente și două case, potrivit celei mai recente declarații de interese publicate pe site-ul BEI.

Cele trei apartamente sunt situate în București. Unul dintre ele este închiriat, un altul este deținut în proporții egale de către soția sa și părinții acesteia, iar despre al treilea Tănăsescu a menționat că este vorba despre „un mic apartament”, aflat tot în București. În plus, fostul ministru de Finanțe mai are o casă în Cornu – deținută în proporție de 50% de socrii săi și o alta în Giurgiu, moștenită de la bunicii săi.

Soția sa mai are și două apartamente închiriate.

Mihai Tănăsescu a mai menționat în declarația sa de interese că deține depozite bancare, fără a preciza valoarea lor.

Fostul reprezentant al României la FMI are un împrumut ipotecar pentru achiziția primului apartament menționat în declarația de avere, precum și un credit de consum.

Din poziția de vicepreședinte al BEI, Tănăsescu va coordona activitatea băncii în Grecia, Cipru, Danemarca, Irlanda, statele ACP (Africa, Caraibe și Pacific) și Africa de Sud. BEI are opt vicepreședinți.

Tănăsescu a fost reprezentantul României la Fondul Monetar Internațional din 2007 până la finele lunii iulie a.c.

În vârstă de 56 de ani, Tănăsescu este absolvent al facultății Finanțe-Contabilitate de la ASE și a urmat mai multe specializări în străinătate, dintre care două chiar la FMI – „Statistica Finanțelor Publice” și „Politici macroeconomice și finanțe publice”.

La începutul anilor ’90, el a studiat timp de un an politică bugetară, execuție și control la Paris, Ecole Nationale d’Administration (ENA), pentru ca în 1998 să urmeze un curs de politici economice executive la Harvard Business School.

Tănăsescu a activat în Ministerul Finanțelor începând din 1990 ca director general al mai multor departamente, coordonând, pe rând, Departamentul Veniturilor Statului-impozite directe, Departamentul Bugetului de Stat și Departamentul Datoriei Publice.

În 1997, el este numit reprezentant al României la Banca Mondială, iar în 2000 preia poziția de ministru al Finanțelor Publice, pe care o deține până la alegerile din 2004.