Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. Care sunt recomandările generale

Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. CE cere în mod explicit continuarea consolidării fiscale, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a salarizării din sectorul public, precum și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea disparităților sociale și teritoriale.

Raportul de țară pentru România din 2026 analizează evoluțiile economice și sociale și evaluează măsura în care România a pus în aplicare setul cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări, adoptat de Consiliu în 2025, preia Digi24.

MILITAR Netanyahu: „Știu că prețurile la benzină sunt prea mari din cauza războiului, dar ce s-ar fi întâmplat dacă Iranul avea acum bomba atomică?”

00:56

TENSIUNI Trump îl critică pe Zelenski pentru bombardarea rafinăriilor din Rusia: „Atacurile afectează grav piețele petroliere la nivel mondial, inclusiv pe fermierii din SUA. Dar lui Zelenski nu-i pasă și nu vrea să înceteze războiul pentru că primește bani de la Europa”

00:12

Dezechilibre macroeconomice excesive

Comisia Europeană arată, în concluziile pachetului din Semestrul European 2026, că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, în special din cauza deficitelor bugetare și de cont curent ridicate și a deteriorării competitivității costurilor.

Pe baza analizei și a principalelor provocări identificate în rapoartele de țară, recomandările specifice fiecărei țări îi oferă fiecărui stat membru orientări adaptate, mai spune sursa citată.

Austeritatea a redus deficitul

României îi sunt recomandate următoarele:

• să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv;
• să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire. Acest lucru reflectă provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;
• să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare;
• să ia în continuare măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice.

Colectare și reforme

Aceasta reflectă importanța îmbunătățirii planificării și a coordonării dintre ministerele relevante.

• să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit;
• să asigure continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
• să susțină ritmul de implementare din cadrul programelor politicii de coeziune;
• să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare;
• să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional;
• să consolideze punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat;
• să faciliteze investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur;
• să continue decarbonizarea sectorului energetic prin stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică;
• să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie; să abordeze deficitul de competențe;
• să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice”.

„Vulnerabilități legate de deficitele bugetare rămân foarte semnificative”

În primăvara anului 2026, Comisia Europeană a evaluat respectarea de către statele membre a cadrului bugetar al UE.

Evaluarea acoperă atât anul 2025, cât și anul 2026 și se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare.

Comisia a evaluat, de asemenea, implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza unei prelungiri a perioadelor de ajustare bugetară, după caz.

România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive

Comisia Europeană a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive.

Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte.

Pe baza evaluării din 3 iunie 2026 a Comisiei cu privire la acțiunile eficace, procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România se suspendă.

Tranziția de la combustibilii fosili

În viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei și pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili pot solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naționale pentru cheltuielile pentru apărare.

La cererea statului membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri, luate începând din februarie 2026, care reduc dependența de combustibilii fosili importați și, prin urmare, sporesc securitatea și reziliența Europei.

În cadrul plafonului existent (1,5 % din PIB) pentru cheltuielile suplimentare pentru apărare în temeiul clauzei derogatorii naționale,vor fi aplicate, în mod specific pentru măsurile de reziliență energetică, un plafon anual specific pentru perioada 2026-2028 (0,3 % din PIB) și un plafon cumulativ (0,6 % din PIB) pentru aceeași perioadă.

Este important de menționat faptul că această abordare asigură că toate garanțiile de sustenabilitate fiscală rămân integral în vigoare.

Etapele următoare

Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate miercuri. Comisia Europeană spune că așteaptă cu interes să se angajeze într-un dialog constructiv cu Parlamentul European în ceea ce privește conținutul acestui pachet și fiecare etapă ulterioară a ciclului de coordonare economică al semestrului european.

Semestrul european este un exercițiu anual care coordonează politicile economice și sociale ale UE.

În cursul semestrului european, statele membre ale UE își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE.

Prin realizarea unei coordonări economice și sociale mai strânse, semestrul european urmărește să asigure o creștere economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă, stabilitate macroeconomică și finanțe publice solide în întreaga UE.

Recomandarea autorului: UE recunoaște eforturile de austeritate ale României, dar avertizează că instabilitatea politică din țară ne costă miliarde de euro