Duș rece de la Banca Mondială. Instituția a revizuit în scădere previziunile pentru economia României

Banca Mondială dă semnale tot mai îngrijorătoare pentru economia românească. Cel mai recent raport semianual „Prespectivele Economice Globale” estimeză că economia țării noastre va stagna în 2026, după ce în primăvara instituția financiară estima un avans de 1,3%.

Conform raportului de Banca Mondială, expansiunea PIB-ului României ar urma să se situeze la 1,7% anul viitor, după ce în ianuarie instituția prognoza un avans de 1,9%. În 2028, economia românească ar urma să înregistreze o creștere de 2%.

Deficitele bugetare sunt așteptate să rămână ridicate

Din ianuarie, cele mai semnificative înrăutățiri ale previziunilor au fost în România, Turcia, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit raportului inistuției financiare internaționale, deteriorarea perspectivei este determinată în principal de șocul provocat de creșterea prețurilor la energie și alte materii prime, la care se adaugă factori interni specifici fiecărei economii.

ALERTĂ Epidemia de Ebola face ravagii în Congo: peste 3.000 de cazuri și 1.350 de morți. Nu există încă un vaccin sau un tratament aprobat

08:49

ASTRONOMIE Eclipsa de soare în România. Când va avea loc fenomenul spectaculos. În ce orașe va putea fi urmărită

08:40

„În perioada 2026-2028, politica fiscală este așteptată să susțină în mare măsură creșterea în majoritatea economiilor. Deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate, pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor, inclusiv cele din domeniul apărării și măsurile temporare economice, cum ar fi subvențiile interne și măsurile de control al prețurilor, pentru a atenua impact prețurilor mai ridicate la energie. Spațiul fiscal limitat, în special în Muntenegru, România și Ucraina, va constrânge probabil capacitatea autorităților de a absorbi acest șoc”, avertizează Banca Mondială. 

Banca Mondială avertizează că deficitele bugetare sunt așteptate să rămână ridicate în următorii ani, pe fondul creșterii cheltuielilor pentru apărare și al măsurilor de sprijin economic destinate atenuării impactului prețurilor mari la energie.

Alegerile care urmează în multe țări se adaugă incertitudinilor la adresa perspectivelor fiscale. Exportatorii de energie ies în evidență, veniturile mai ridicate de pe urma hidrocarburilor ajutând eforturile de consolidare. În Europa și Asia Centrală (ECA) nivelul mediu al datoriei publice ar urma să crească la aproximativ 40% din PIB până în 2027, se arată în raport.