ElectoRATA lui Ponta, criticată dur. Anca Bidian, Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România: „E un ajutor otrăvit care va crea confuzie și haos în sistemul bancar”

Publicat: 04 02. 2014, 17:25
Actualizat: 21 03. 2019, 12:41

Înjumătățirea ratelor pare mai mult un ajutor „otrăvit” decât o soluție pentru redresarea consumului, este de părere Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România.

În opinia sa, măsura va crea confuzie și haos în sistemul bancar, în contextul în care clienții par a fi înțeles că statul le plătește jumătate din rată.

„Înțelegerea la nivelul populației este că dacă au un credit de 10.000 de lei și o rată de 500, plătesc 250 următorii doi ani, dar nu se știe ce înseamnă acei 250 de lei, dobânda, principalul, dobânda și principalul, după care o să-i dea statul bani să-și plătească rata. Nu vedem ajutorul față de ce poate să se întâmple pe sistem: confuzie și haos. Este un ajutor >”, a declarat Bidian pentru gândul.

CEO Kiwi Finance a atras totodată atenția asupra faptului că nu s-au făcut publice normele de aplicare ale noului sistem gândit de Guvern pentru a sprijini consumului. În acest context, impactul, dar și avantajele sunt dificil de cuantificat din punct de vedere economic.

„Liviu Voinea (ministrul delegat pentru Buget n.r.) a spus că băncile nu pierd nimic. În formula în care înjumătățești principalul, băncile își amână profitul. De ce ar fi de acord cu așa ceva? Dacă îngheață principalul și înjumătățirea ar fi doar la dobândă, clienții își amână datoriile cu cel puțin doi ani. Soldul rămâne același. E o amânare și o confuzie în sistem”, a subliniat Bidian.

În situația în care guvernul alege să înjumătățească din dobânda creditului, veniturile statului ar urma să scadă.

„Dacă reducerea se face din dobândă și se plătește din principal, băncile și statul sunt dezavantajate. Din dobândă se calculează taxa la stat. Dacă o înjumătățești, scad veniturile. Contabil, principalul e în altă parte. Nu e venit pentru bancă”, a arătat Bidian.

Câți români ar putea beneficia

Un alt aspect care rămâne incert este numărul beneficiarilor.

„Nu ne dăm seama de unde sunt cei 900.000 (de beneficiari n.r.). Nu există aceste date. Băncile pot să scoată doar din propriile portofolii această cifră”, a arătat Bidian.

O altă problemă care se pune este modul în care se va acorda deducția fiscală, de până la 200 de lei, de care ar urma să beneficienze debitorii care aleg să-și înjumătățească rata la bancă.

„Deducția fiscală ar trebui să fie pro rata cu impozitul pe venit. După deducerile legale, la un salariu de 1.600 de lei, impozitul e foarte mic, 60 de lei care să-i ajute la o rată de 500 de lei?”, a subliniat Bidian.

Dificultăți de implementare

În afară de suma propriu-zisă a deducerii fiscale, implementarea acesteia se va dovedi la rândul său dificilă, din punct de vedere tehnic.

„Implementarea deducției fiscale, cum o face? Trebuie să implementeze în salarizare un program diferit pentru angajații care sunt în această situație”, a precizat Bidian.

Băncile vor întâmpina de asemenea dificultăți la implementare.

„Băncile vor trebui să facă modificări de sistem majore. Acum, la o restructurare, procesul este manual. Un angajat stă și face calculele. Cum ar fi să te pomenești cu o parte din portofoliu la ușa sucursalei?”, a spus Bidian.

În opinia sa, clienții trebuie să fie atenți ca măsura să nu ducă la majorarea costului creditului.

„Într-un caz ideal, o persoană cu un singur credit și care se califică la acest program, la finalalul perioadei, inclusiv a perioadei de extensie, el cu siguranță plătește mai mult, cum se întâmplă la orice restructurare”, a precizat ea.

Sistemul din Occident

Bidian a arătat că, într-adevăr, sisteme de deducere fiscală funcționează în străinătate, însă acestea sunt diferite față de cele anunțate de guvern.

„În Occident, există facilități fiscale pentru creditele de achiziție. Pentru un credit de casă, dobânda totală sau parțială este deductibilă fiscal. Deci dacă ai de plătit impozit de 10 lei, plătești 8 lei că 2 lei e dobânda. Banii circulă și au un efect de levier în economie”, a explicat Bidian.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a arătat marți că băncile nu ar avea motive prudențiale sau de afaceri pentru a reeșalona creditele fără restanțe, dar ar putea să aleagă o ușurare a plăților pentru clienții care „gâfâie” și sunt aproape de neperformanță.