Există un plan de rezervă. VÂLCOV explică ce se va întâmpla dacă administratorii de PILON II se retrag de pe piață

Guvernul are discuții cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) despre ce soluție va fi aplicată, dacă administratorii celor șapte fonduri de pensii private Pilon II se vor retrage de pe piață, din cauza majorării de capital social pe care trebuie să o facă, conform OUG nr. 114/2018.

„Există planul de rezervă. Este discutat cu ASF. Va fi introdus în următoarea Ordonanță de Guvern. Dacă citiți foarte atent legea, observați că și mâine, dacă unul dintre fondurile de pensii ar renunța, de-abia după doi ani s-ar produce această renunțare. (…) În cel mult o lună de zile, există promovarea, pentru că a trebuit să discutăm cu cei de la ASF, dacă se va pune problema. Dar noi, în același timp, am discutat și cu o parte din administratorii fondurilor. O parte dintre ei chiar vor aduce acești bani și niciun fond nu a declarat că se va retrage”, a precizat Darius Vâlcov, consilierul premierului pe probleme economice, în cadrul unei intervenții telefonice la Antena 3.

Săptămâna viitoare, reprezentanții companiilor mamă ai acestor administratori au programată o întâlnire cu reprezentanți ai Guvernului.

„În ultimii doi ani, noi am spus un singur lucru: creșterea pentru cei 7 milioane de români care au avut banii la Pilonul II a fost de 2,14%, adică sub nivelul inflației, în timp ce randamentul pentru cele șapte firme care au făcut acest randament (return of equity) a fost de 49% în 2018″, a afirmat Darius Vâlcov.

OUG nr. 114/2018 reglementează că administratorii de fonduri de pensii trebuie să-și majoreze semnificativ capitalul social în funcție de nivelul activelor admininistrate, trebuind să aducă, suplimentar, 800 de milioane de euro, în acest an, din care jumătate de sumă până la mijlocul acestui an.

Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), a menționat, în această săptămână, că toți cei șapte administratori de fonduri de pensii Pilon II se gândesc să se retragă din România.

„Din ce înțeleg eu din discuțiile cu Asociația Administratorilor de Pensii Private din România (Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, APAPR – n.red.), marea majoritate a administratorilor de pensii private Pilon II din România, dacă nu toate cele șapte fonduri, vor să se retragă România, se gândesc să se retragă din România, deoarece condițiile li se par deosebit de oneroase – un efort financiar mare pentru un câștig aproape inexistent”, a afirmat, luni, Valentin Lazea, în cadrul „The Romanian Capital Market, Evolution and Outlook”, prima ediție a forumului internațional al pieței de capital românești.

Economistul șef al BNR a mai susținut că motivul acestei decizii îl constituie OUG nr. 114/2018, respectiv noile reguli introduse pentru jucătorii din această piață. Prin OUG nr. 114/2018, administratorii de fonduri de pensiitrebuie să-și majoreze semnificativ capitalul, unii chiar mai mult decât de zece ori față de regulile care existau până la finele anului trecut. Primele majorări trebuie făcute până la mijlocul acestui an, iar cele finale până la sfârșitul acestui an.

„Problema este că Ordonanța 114/2018 le cere administratorilor fondurilor de pensii din Pilonul II să aducă pe parcursul unui singur an, 2019, majorări de capital de 800 de milioane de euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul social existent în prezent. Totodată, această sumă de 800 de milioane de euro este de două ori mai mare decât suma tuturor comisioanelor brute încasate în ultimii 11 ani. Adică de două ori mai mult decât câștigurile din ultimii 11 ani. În același timp, Ordonanța 114 reduce cu 70% nivelul maxim legal al comisioanelor ce pot fi percepute”, a explicat Lazea.

Cine ar avea de suferit dacă ar dispărea Pilonul II de pensii? Cei 7,25 milioane de participanți la Pilonul II, câți erau la finele anului trecut, a subliniat Lazea.

„Ar avea de suferit Bursa de Valori București, care în loc să facă un pas spre piața emergentă ar face un pas înapoi. Ar avea de suferit bugetul, în condițiile dispariției unui important finanțator. În aceste condiții, se impune un dialog între autorități și Asociația Administratorilor pentru Pensiile Administrate privat pentru a găsi un compromis pentru a nu dispărea acest tip de finanțare (respectiv Pilonul II – n.red.)”, a mai spus Lazea.

Acesta a reamintit că documentele oficiale privind Planul de aderare la euro recunosc importanța Pilonului II de pensii pentru aderarea la acest sistem.

„Se recunoaște acolo că investițiile pe Bursa de Valori București asigură cel puțin 15% din lichiditatea acesteia, că fondurile de pensii vor asigura pensii decente pentru peste 7 milioane de participanți, că aceleași fonduri de pensii asigură peste 20% din finanțarea Guvernului prin titlurile de stat pe care le dețin”, a detaliat Lazea.

În ceea ce privește BVB, în documentele menționate se spune că: „Având calitatea de investitor pe termen lung, fondurile de pensii private au un rol pozitiv în stabilitatea pieței financiare din România. Investițiile realizate urmăresc creșterea capitalului, iar echilibrarea capitalului se face mai mult stategic și nu speculativ.”

Fondurile private de pensii aveau în decembrie 2017 investiții în acțiuni de 8,24 miliarde de lei, adică 19,8% din totalul activelor, majoritatea tranzacționate la BVB.

„Valoarea totală a activelor administrate de întregul sistem de pensii private a crescut în 2017, menținând tendința pozitivă din ultimii ani. Astfel, la 31 decembrie 2017, sistemul a ajuns la 41,5 miliarde lei, respectiv 8,9 miliarde de euro,a dică 5,1% din PIB. La Pilonul II de pensii ritmul de creștere a fost mai înalt decât la Pilonul III, anume 26%, față de 18,5%. Investițiile fondurilor de pensii private în titluri de stat reprezintă o sursă importantă de finanțare a cheltuielilor guvernamentale care stimulează indirect sectorul real al economiei prin intermediul alocărilor bugetare”, se menționează în documentele citate.

În plus, recent, ministrul Muncii a precizat că suma transferată de la buget pentru Pilonul II de pensii în 2019 va crește la peste 8 miliarde de lei.

Economistul șef al BNR a susținut că Banca Națională a României este interesată de evoluția Bursei de Valori București, din următoarele motive: stabilitatea financiară, stabilitate macroeconomică și încurajare a unei forme alternative de finanțare, alta decât creditul bancar.

„Din toate aceste motive, Banca Națională a României a sprijinit constant eforturile Bursei de Valori București în efortul de a promova de la statutul de piață de frontieră la stadiul de piață emergentă, ceea ce ar permite o creștere substanțială a volumului investițiilor pe bursă. Din păcate, efectele Ordonanței 114/2018 par să încetinească, dacă nu chiar să inverseze acest proces de ajungere a Bursei la statutul de piață emergentă, pentru că sunt afectate trei categorii de interese: investițiile pe Bursă, pensii decente pentru 7 milioane de participanți și finanțarea Guvernului de către fondurile de pensii”, a menționat Lazea.