Cum a reușit Guvernul Bolojan să reducă deficitul bugetar: a redus investițiile de la buget, a tăiat peste 3 miliarde lei de la salarii și a încasat cu 11 miliarde mai mult din taxarea muncii

Guvernul Bolojan încearcă, pe ultima sută de metri, să convingă agențiile de rating să mențină România în categoria recomandată investițiilor și să evite retrogradarea la „junk”. „Menținerea calificativului de investiții este, în această perioadă, obiectivul economic nr. 1”, scrie ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare în care prezintă reducerea deficitului la 2% din PIB la șase luni ca argument forte în dialogul cu cele mai importante instituții de evaluare a ratingului suveran, Fitch și Moody’s.

Dar cu ce costuri pentru populație și mediul de afaceri a fost obținută această ajustare? GÂNDUL a analizat cifrele publicate de Ministerul Finanțelor.

Zile de foc pentru economia României înainte de evaluarea Fitch

Ministerul Finanțelor a publicat vineri cifrele execuției bugetare la șase luni – cea mai importantă fotografie a finanțelor publice înaintea evaluării Fitch din 31 iulie. „Deficitul scade la 2% la 6 luni vs. 3,65% în 2025” – este fraza cheie pe care o transmite ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.

El menționează că aceste rezultate vin într-un moment crucial pentru România, cu puțin timp înainte de verdictul agențiilor de rating. GÂNDUL a dezvăluit recent că șansele de a intra în scenariul sumbru al retrogradării sunt de aproximativ 50%, conform unor surse din Ministerul Finanțelor. Acum, oficialii români încearcă să încline această balanță cu imaginea de ultimă oră a execuției bugetare.

 „În perioada următoare urmează rapoartele de evaluare ale agențiilor internaționale de rating Fitch și Moody’s (…) De ratingul investițional depind costurile la care statul se împrumută, încrederea investitorilor, accesul la finanțare și capacitatea de a continua investițiile și reformele”, a explicat Nazare miza momentului.

Populația a plătit scump reducerea deficitului bugetar

Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB, de la 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut, însă rezultatul a fost obținut printr-o combinație de măsuri de austeritate și creșteri de venituri din taxe și impozite. Datele publicate vineri de Ministerul Finanțelor arată că statul a redus cheltuielile de personal cu 3,3 miliarde de lei, a frânat cheltuielile sociale și alte categorii de cheltuieli curente. În același timp, a încasat aproape 11 miliarde de lei în plus față de primele 6 luni din 2025 din taxarea muncii.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 33,71 mld. lei, o creștere de 11,1%, iar contribuțiile de asigurări au însumat 110,86 miliarde lei, în creștere cu 7,1%. Adunate, aceste cifre indică încasări cu aproximativ 11 miliarde de lei mai mari din taxarea muncii decât în primele 6 luni din 2025.

„Evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice”, precizează ministerul Finanțelor într-un comunicat.

Statul a încasat cu peste 16 miliarde de lei mai mult din taxarea companiilor și a consumului

Veniturile statului au crescut cu 0,46% – din veniturile fiscale, cu pondere majoră a TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate.

De asemenea, încasările din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, în creștere cu 25,1% comparativ cu anul 2025.

„Rezultatul a fost influențat de avansul încasărilor brute din TVA, de +21,6% an/an, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025”, anunță ministerul.

Statul a încasat mai mult cu 10,1% din impozitul pe profit în raport cu aceeași perioadă a anului 2025  – 18,97 miliarde lei – creștere susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici, precizează ministerul. Asta înseamnă că statul a încasat cu circa 1,7 miliarde de lei în plus din taxarea companiilor și cu aproximativ 14,8 miliarde de de lei în plus din taxarea consumului.

Investițiile din bugetul de stat, reduse

În același timp,  investițiile finanțate din bugetul național au fost înlocuite într-o proporție tot mai mare cu fonduri europene și bani din PNRR.

„Cheltuielile pentru investiții, cheltuieli de capital și programe de dezvoltare, au înregistrat un avans semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, fiind cu 9,52 miliarde lei mai mari. Din această sumă, 70,94% reprezintă investiții finanțate direct din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR (…) Această accelerare puternică a finanțării europene a compensat scăderea investițiilor din surse naționale”, menționează comunicatul citat.

Mesajul ministrului Alexandru Nazare pentru agențiile de rating

Veniturile bugetare au crescut cu 10,3%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 0,8%, sintetizează și ministrul Alexandru Nazare în postarea sa, într-un mesaj adresat agențiilor de rating.

„România livrează rezultate, iar direcția de reducere a deficitului rămâne una credibilă. Acesta este cel mai important mesaj pe care îl transmitem agențiilor de rating şi investitorilor internaționali în acestă perioadă”, scrie Nazare pe rețeaua de socializare.

Însă, în realiate, chiar dacă ministrul Alexandru Nazare și experții de la Finanțe au venit cu temele făcute la nivel de cifre la discuțiile cu agențiile, punctajul tehnic este insuficient pentru a le convinge să mențină ratingul la nivel „investment grade”.

România, pe buza prăpastiei „junk” în evaluările celor trei mari agenții de rating suveran

România se află, practic, pe ultima treaptă înaintea prăpastiei „junk” în evaluările tuturor celor trei mari agenții: Fitch și S&P o mențin la BBB-, iar Moody’s la echivalentul Baa3, cu perspectivă negativă.

Primul verdict este anunțat pe 31 iulie, când Fitch Ratings urmează să publice noua evaluare a ratingului suveran al României.

Agenția menține în prezent ratingul la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O coborâre cu o singură treaptă ar însemna, în cazul Fitch, pierderea statutului „investment grade”.

Miza evaluării Fitch este cu atât mai mare cu cât vine într-o perioadă de instabilitate politică, risc de a pierde miliarde de euro din PNRR și poate deveni un semnal important pentru piețe și pentru celelalte mari agenții de rating. Mai mult decât atât, agențiile nu mai evaluează doar fotografia deficitului și a execuției bugetare din 2026, ci credibilitatea traiectoriei 2027–2028: stabilitate politică, capacitate de reformă, PNRR, datorie și costul acesteia.