Zile de foc pentru economia României. Agențiile de rating dau verdictul în următoarea săptămână. Surse Gândul: Riscul de retrogradare la „junk” este de 50%. Cea mai mare vulnerabilitate, criza politică

România este la mai puțin de 10 zile distanță de riscul de a fi retrogradată de Fitch, cea mai mare agenție de rating, la categoria junk –  țară nerecomandată investițiilor. Surse din Ministerul Finanțelor au declarat, în exclusivitate pentru GÂNDUL, că șansele de a intra în scenariul sumbru al retrogradării sunt de aproximativ 50%. Estimarea vine în urma datelor preliminare discutate în luna iulie la nivelul experților din minister cu delegațiile instituțiilor de evaluare a riscului suveran.

Primul verdict este anunțat pe 31 iulie, când Fitch Ratings urmează să publice noua evaluare a ratingului suveran al României.

România, pe buza prăpastiei „junk” în evaluările celor trei mari agenții de rating suveran

Agenția menține în prezent ratingul la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O coborâre cu o singură treaptă ar însemna, în cazul Fitch, pierderea statutului „investment grade”.

FLASH NEWS Eurostat: România, pe locul 3 în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor la carburanți. La polul opus, Ungaria are cele mai mici majorări

09:52

VIDEO Ion Cristoiu: Comisia lui Sorin Grindeanu – pur și simplu o șmecherie electorală

09:37

România se află, practic, pe ultima treaptă înaintea prăpastiei „junk” în evaluările tuturor celor trei mari agenții: Fitch și S&P o mențin la BBB-, iar Moody’s la echivalentul Baa3, cu perspectivă negativă.

Miza evaluării Fitch este cu atât mai mare cu cât vine într-o perioadă de instabilitate politică, risc de a pierde miliarde de euro din PNRR și poate deveni un semnal important pentru piețe și pentru celelalte mari agenții de rating. Mai mult decât atât, agențiile nu mai evaluează doar fotografia deficitului și a execuției bugetare din 2026, ci credibilitatea traiectoriei 2027–2028: stabilitate politică, capacitate de reformă, PNRR, datorie și costul acesteia.

De altfel, Nicușor Dan, președintele României, a declarat că se va implica personal în „lupta” pentru evitarea nivelului de „junk”.

„Vin evaluările din iulie, început de august și apoi în octombrie. În măsura în care este util, o să mă implic personal. I-am rugat deja pe liderii partidelor să fie la dispoziția evaluatorilor pentru a le spune că, pe chestiunile fundamentale cu care România se confruntă și care au impact asupra economiei și finanțelor, lumea este aliniată. Sunt optimist că vom evita o degradare, care ar fi catastrofală pentru noi”, a declarat Nicușor Dan, recent.

Pilonul banilor din PNRR, la un pas de colaps

Practic, chiar dacă ministrul Alexandru Nazare și experții de la Finanțe au venit cu temele făcute la nivel de cifre la discuțiile cu agențiile, punctajul tehnic este insuficient pentru a le convinge să mențină ratingul la nivel „investment grade”.

La finalul lui iunie, ministerul anunța că în „primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB”. În același timp, arăta că fondurile europene și PNRR „contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”. Iar acest pilon este pe punctul de a se prăbuși, o dată cu numărătoarea inversă pentru banii PNRR. Practic, dacă la finalul lunii august nu există consens politic pe reformele majore din Planul de Redresare și Reziliență, România intră într-un cerc vicios al rostogolirii unor datorii suverane din ce în ce mai scumpe. Problema este viteza cu care aceasta crește și costurile tot mai mari necesare finanțării ei.

Cheltuielile cu dobânzile, arată Ministerul Finanțelor, s-au situat la nivelul lunii mai la 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, aceste cheltuieli reprezintă un nivel de 1,3% din PIB.

Avertismentul Fitch: criza politică amplifică riscurile

Ministerul Finanțelor a intrat în luna iulie într-o nouă rundă de discuții tehnice cu marile agenții internaționale de rating, în încercarea de a demonstra că România își poate continua procesul de consolidare fiscală în pofida crizei politice.

Comunicatul instituției, transmis în urma întâlnirii cu experții Fitch din 14 iulie, arată – indirect – îngrijorările majore ale agenției de rating, dincolo de cifrele privind deficitul bugetar și creșterea accelerată a datoriei publice. Este vorba despre faptul că România riscă să piardă sume importante din PNRR – risc agravat de blocajul politic și cele două luni și jumătate de interimat la Palatul Victoria. Oficialii români pus pe masă, în acest caz, doar „asigurări”.

„Reprezentanții ministerului au dat asigurări că sunt continuate eforturile susținute pentru finalizarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, precum și pentru În ceea ce privește managementul datoriei publice, reprezentanții Ministerului Finanțelor au arătat că planul de finanțare pentru anul 2026 se derulează conform calendarului stabilit, având un grad de acoperire confortabil”, se arată în comunicatul ministerului.

Fitch a avertizat explicit, într-o analiză publicată în mai 2026, că actuala criză politică amplifică riscurile pentru reducerea deficitului bugetar. Perspectiva negativă asociată ratingului BBB- reflectă, potrivit agenției, deteriorarea finanțelor publice provocată de deficitele mari și creșterea datoriei.

Semnal de alarmă al Moody’s: plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare

Tirul de evaluări continuă cu Moody’s, agenție care analizează situația economică, evoluția deficitului bugetar și stadiul reformelor asumate prin PNRR. Evaluarea sa este așteptată în august, iar discuțiile cu reprezentanții ministerului român de Finanțe au loc în această perioadă. România este la Baa3, tot ultima treaptă investment grade, cu perspectivă negativă.

De altfel,  Moody’s a atras atenția, într-un comentariu publicat vineri, 26 iunie 2026, că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune pe procesul de consolidare fiscală și pe implementarea reformelor asumate de România.

Îngrijorările vizează presiunea costurilor de finanțare. Agenția estimează că plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și la 9,6% în 2027, pe fondul randamentelor ridicate și al creșterii datoriei publice din ultimii ani. Totodată, Moody’s notează vulnerabilitatea României la fluctuațiile cursului de schimb, în condițiile în care puțin peste 50% din datoria publică este denominată în valută.

Peste vulnerabilitatea fiscală se suprapune acum instabilitatea politică cronicizată. Prăbușirea majorității guvernamentale și incertitudinea privind continuarea reformelor au produs deja reacții pe piețele financiare. În aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, spread-urile obligațiunilor românești în dolari cu maturitate în 2036 au crescut cu 28 de puncte de bază într-o singură zi.

Miza politică este legată direct și de PNRR. România riscă să piardă accesul la  miliarde de euro din fondurile europene de redresare dacă reformele necesare nu sunt finalizate la timp. Pentru agențiile de rating, pierderea sau întârzierea fondurilor europene înseamnă mai mult decât ratarea unor venituri: afectează perspectivele de creștere economică, investițiile și capacitatea statului de a-și corecta dezechilibrele fără măsuri fiscale suplimentare.

Contextul regional este, la rândul său, nefavorabil. Fitch avertiza încă de la sfârșitul anului trecut că statele din Europa Centrală și de Est intră în 2026 cu finanțe publice sub presiune, pe fondul deficitelor ridicate, al creșterii datoriei și costurilor cu dobânzile, dar și al polarizării politice și riscurilor geopolitice. România se numără printre statele cu cele mai mari dezechilibre fiscale din regiune.

Precedentul crizei din 2008–2010: România a mai fost „junk”

România a mai trecut prin pierderea statutului investment grad în criza financiară din 2008–2010. Retrogradarea inițială în categoria speculativă s-a produs în toamna anului 2008, înainte de instalarea Guvernului Boc. În 2009 România a ajuns la acordul de finanțare externă cu FMI, Comisia Europeană și alte instituții internaționale. Asemănarea cu situația actuală este dată de combinația periculoasă dintre deteriorarea finanțelor publice și pierderea încrederii investitorilor.

Diferențele sunt însă majore. În 2008–2009, șocul principal venea din exterior, din criza financiară globală și blocarea piețelor internaționale. În 2026, România este membră a Uniunii Europene cu acces la volume foarte mari de finanțare europeană, iar cea mai mare parte a riscului este generată intern: deficitul bugetar persistent, creșterea datoriei și incapacitatea politică de a garanta continuitatea reformelor.

Paradoxul e că România are la dispoziție fonduri europene care ar putea susține investițiile și creșterea economică, dar instabilitatea politică riscă să împiedice tocmai accesarea acestor resurse. Astfel, o criză politică poate alimenta simultan două dintre vulnerabilitățile urmărite de agențiile de rating: deteriorarea perspectivelor fiscale și reducerea potențialului de creștere economică.

Ce s-ar întâmpla dacă România ajunge din nou la „junk”

Prima consecință ar fi creșterea costurilor de finanțare ale statului. România este unul dintre marii emitenți de datorie de pe piețele emergente și trebuie să refinanțeze permanent datorii ajunse la scadență, în paralel cu finanțarea deficitului bugetar.

Reuters cita, într-o analiză dedicată riscului ca România să devină un „fallen angel”, un studiu al Băncii Mondiale potrivit căruia pierderea ratingului investment grade de la cel puțin două dintre marile agenții poate majora, în medie, costurile de împrumut pe termen scurt cu aproape 200 de puncte de bază.

Efectul nu s-ar opri însă la dobânzile plătite de Guvern. Randamentele titlurilor de stat reprezintă un reper pentru costul banilor în întreaga economie, astfel încât deteriorarea riscului suveran se poate transmite către costurile de finanțare ale companiilor și, indirect, către creditarea economiei.

Un alt risc este restrângerea bazei de investitori. Anumite fonduri internaționale au mandate care limitează sau exclud deținerea activelor aflate sub pragul investment grade. Impactul efectiv depinde însă de numărul agențiilor care retrogradează România și de regulile utilizate de indicii internaționali de obligațiuni.

În actualul context, retrogradarea nu ar produce, așadar, doar o problemă de imagine. România ar intra într-un cerc mult mai dificil de gestionat: dobânzi mai mari înseamnă cheltuieli bugetare mai mari cu serviciul datoriei, ceea ce face deficitul mai greu de redus; un deficit persistent împinge datoria și mai sus, iar deteriorarea datoriei poate genera noi presiuni asupra ratingului.