HARTA BENZINEI ÎN UE. Topul scumpirilor la carburanți în prima jumătate a anului. Cu cât a crescut prețul la pompă în România

Publicat: 22 07. 2013, 10:50
Actualizat: 21 03. 2019, 06:11

Prețul carburanților a scăzut în 2013, cu până la 5,1%, în 10 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, reiese din calculele gândul pe baza celor mai recente date ale Comisiei Europene.

În majoritatea statelor europene carburanții s-au scumpit cu până la 8,1%. În România, prețul unui litru de benzină la pompă a atins echivalentul a 1,26 euro la începutul lunii iulie, în creștere cu 0,8% față de finele anului trecut.

Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat în Cipru (8,1%), Spania (3,4%), Danemarca (3,4%), Germania (3,2%) și Bulgaria (1,9%), în timp ce prețul benzinei a scăzut cel mai mult la pompele din Irlanda (-5,3%), Polonia (-4,6%), Marea Britanie (-4,4%), Lituania (-3,7%) și Letonia (-2,5%).

Click pe imagine pentru a mări

Șoferii din Italia continuă să fie europenii care plătesc cel mai mult pentru carburanți. Un litru de benzină Euro-super 95 costa, în prima săptămână din iulie, 1,74 euro în Italia, în scădere cu 0,2 față de finele anului trecut.

Pe locul doi în topul statelor cu cele mai mari prețuri la benzină se află Olanda, unde un litru de carburant costă 1,73 de euro, în timp ce pe locul trei al clasamentului se află Danemarca (1,69 de euro/litru, față de 1,64 la sfârșitul lui 2012).

România se află la polul opus. Evoluția prețului la benzină arată ca la începutul lunii iulie, șoferii români plăteau cel mai puțin pentru carburanți, fiind urmați în clasament de polonezi (1,27 euro/litru) și Bulgari (1,29 euro/litru).

Cu cât au scumpit benzinarii carburanții de la începutul anului

Dacă luăm în considerare prețul unui litru de benzină fără taxele și impozitele percepute de fiecare stat în parte, clasamentul arată ușor diferit.

În perioada analizată, datele Comisiei arată că prețul cerut de distribuitorii de carburanți din România a scăzut cu 1,5%, de la circa 66 de eurocenți/litru, la 65 de eurocenți, diferența până la 1,26 de euro fiind reprezentată de TVA, accize și alte taxe percepute asupra produselor petroliere.

În topul scumpirilor operate de distribuitorii de carburanți de la nivel european se află Germania, unde prețul unui litru de benzină fără taxe și impozite a crescut cu 6,5% în 2013. Podiumul este completat de Austria (5,7%) și Spania (5,7%). La polul opus se află Irlanda (-9,3%), Lituania (-6,1%) și Malta (-5,6%).

Cine „dictează” prețul benzinei

Prețul carburanților este „dictat” de mai multe componente. O parte dintre acestea sunt de natură fiscală, precum TVA-ul de 24% și accizele.

Altele se referă la costurile logistice, respectiv la costurile de distribuție, de întreținere și de amortizare, sau la cele logistice, de operare a rețelei de distribuție, mai exact salariile, taxele, impozitele locale, utilitățile și investițiile. O altă comonentă este costul financiar, respectiv dobânzile pentru creditele de investiții sau cursul valutar. La acestea se mai adaugă costul materiei prime și adaosul comercial.

Costul materiei prime îl reprezintă cotațiile internaționale ale petrolului.

Anul acesta, prețul petrolului Brent, respectiv cotația de referință de la bursa din Londra, a atins în februarie pragul maxim de 118 dolari pe baril, influențat de datele optimiste privind evoluția economiei Chinei, al doilea cel mai mare consumator de țiței din lume, după Statele Unite.

Două luni mai târziu cotația a scăzut la minimul anului, respectiv 100 de dolari pe baril, pe fondul unor vești proaste legate tot de China care a anunțat o creștere economică de 7,7% în primul trimestru, în scădere față de prognoza de 7,9% din PIB.

În ultimele trei săptămâni, prețul petrolului Brent a revenit pe o tendință ascendentă și s-a apropiat de nivelul de 120 de dolari pe baril.

Evoluția cotațiilor petrolului Brent în 2013

Sursă: FT

Unul din factorii care a dus la scumpirea petrolului a fost deprecierea dolarului, pe fondul decizie băncii centrale din SUA, Fed, de a reduce stimulentele fiscale, reiese dintr-o analiză Noble Securities.

„Au fost și alți factori care au susținut la rândul lor creșterea generală a prețului petrolului: pe de o parte, perioada de vacanțe crește în general cererea globală de carburanți, iar plecarea în concedii și cheltuielile aferente sunt vești bune atât pentru consum, cât și în ceea ce privește încrederea populației într-o evoluție economică pozitivă”, a explicat Silviu Pojar, sales manager-ul companiei.

Cu toate acestea, leul a câștigat în fața dolarului, ceea ce a făcut ca scumpirea petrolului să nu se resimtă pe piața românească, este de părere Pojar.

Guvernul vrea redevențe „aproape de media europeană”

Stabilirea unui nou nivel al redevențelor, respectiv al sumelor datorate la bugetului statului de acele companii care exploatează un zăcământ de pe teritoriul țării, s-ar putea traduce indirect într-o scumpire a carburanților.

În România, acestea sunt cuprinse între 3,5% și 13,5% din producție, în funcție de tipul zăcământului. Nivelul redevențelor a fost stabilit prin contractul de privatizare al Petrom, în 2004.

Anul trecut, statul a încasat circa 1,2 miliarde de lei din redevențe, reiese din datele Ministerului Finanțelor Publice.

Nivelul acestora urmează să fie renegociat, premierul Victor Ponta dând asigurări că România va avea de anul viitor redevențe la media europeană.

„În acest an vom finaliza și, probabil, vom și adopta noua lege privind revedențele. Practic, anul viitor, România va avea redevențe pentru toate resursele sale naturale, la media europeană”, a spus Ponta, citat de Mediafax.

Guvernul intenționează totodată să majoreze nivelul acestor redevențe înainte de 2015, premierul anunțând că va discuta pe această temă cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom.

La nivel european, cererea de carburanți și de alte produse petroliere a scăzut în ultimii ani, pe fondul recesiunii economice.

Tendința se resimte și pe plan local, unde consumul de produse petroliere a scăzut de la 10 milioane de tone în 2008, la 7 milioane anul trecut, potrivit datelor centralizate de compania de consultanță Enedata.

Sursă: Enerdata