IMM-urile românești, în corzi. Jumătate dintre micile afaceri autohtone au raportat scăderi ale încasărilor

Jumătate dintre micile afaceri autohtone au raportat scăderi ale încasărilor în primele cinci luni ale acestui an, iar 54% dintre antreprenorii chestionați în cadrul unui studiu realizat de un fintech de micro-finanțare au declarat că, în prezent, afacerile lor funcționează cu resurse financiare proprii.

De cealaltă parte, doar un sfert (26%) dintre proprietarii de afaceri mici au declarat că în acest interval le-au crescut încasările, conform unui studiu realizat de Omnicredit, prima platformă fintech 100% online dedicată sprijinirii afacerilor mici din România.

Experții implicați în realizarea cercetării au precizat că doar puțin mai mult de o cincime dintre micii antreprenori utilizează în prezent, ca sursă de finanțare a businessului, produse bancare clasice, respectiv credite sau linii de credit.

SCANDAL Rareș Bogdan începe ofensiva împotriva lui Ilie Bolojan acum că a rămas fără funcția de premier: Și-a bătut joc de pensionari, de companiile private / A exasperat cetățenii

23:58

FLASH NEWS Ceea ce trebuia să fie un gest frumos s-a transformat într-un moment controversat. Trump nu s-a putut abține să glumească nici când a venit vorba de soția sa, Melania și a făcut o remarcă despre semnătura sa în văzul tuturor. Ce a răspuns Prima Doamnă

23:50

O soluție pentru IMM-urile românești – factoringul

Pe de altă parte, doar 7% dintre afaceri se finanțează cu ajutorul unor soluții de tip factoring sau scontare, deși acestea nu reprezintă o îndatorare a firmei, ci o modalitate de a încasa la timp facturi, evitând riscul de întârziere a plăților de către furnizori.

Cum anume funcționează aceste tipuri de instrumente de finanțare, explică Elisa Rusu, CEO și partener în cadrul sursei citate: „(…) Să luăm exemplul unei facturi de 10.000 de lei, cât este valoarea medie a facturilor pe care le finanțăm. În cazul în care aceasta are un termen de plată de 30 de zile, firma care emite factura va încasa imediat, prin accesarea facilității de factoring, 9.700 de lei”.

„Contrar a ceea ce se spune, factoringul nu este un serviciu scump, pentru că nu are alte servicii adăugate (ca la liniile de credit, de exemplu) și are ca principal cost doar dobânda, de circa 2-3% din valoarea facturii.

Acest cost aduce însă și o serie de beneficii: transformă o plată la termen în lichiditate imediată, antreprenorul poate oferi termene de plată mai lungi sau poate chiar acorda plata în avans la furnizori, pentru a obține discounturi”.

Micile afaceri autohtone au avut nevoie de o suplimentare a capitalului

Conform cercetării citate, #coronacriza a avut un impact considerabil asupra micilor afaceri din România. De altfel, mai bine de 83% dintre respondenți au declarat că în această perioadă a fost necesară o suplimentare a capitalului businessului.

Majoritatea afacerilor care au avut de suferit au apelat, pentru a depăși dificultățile financiare aduse de această perioadă, la soluția cu risc minim a autofinanțării (43%).

Cu toate acestea, o pondere relativ mare de afaceri (21%) au folosit soluții alternative, de tipul facilităților oferite de IFN-uri și companiile fintech.

Mai puțin de 10% din businessuri au apelat la fonduri publice sau la tradiționalele credite bancare.

Optimismul afaceriștilor își păstrează un nivel moderat

Un alt aspect relevat de studiu este și optimismul micilor afaceriști, ce-i drept însă unul moderat. Doar 52% dintre antreprenorii chestionați care au răspuns la cercetare, anticipează că se vor confrunta cu o scădere a cererii pentru produsele sau serviciile pe care le oferă.

Pe de altă parte, nu mai puțin de două treimi dintre respondenți au în vedere, pentru acest an, extinderea sau dezvoltarea afacerii, în vreme ce 17% vizează reluarea și continuarea activității la nivelul de dinainte de pandemie.

În schimb, 53% dintre antreprenori apreciază că domeniul lor de activitate și-a schimbat complet dinamica în urma impactului provocat de pandemie, ceea ce ar putea indica faptul că asistăm la o reorientare a businessurilor către modele de afaceri mai flexibile.

„Dat fiind că majoritatea oamenilor de afaceri chestionați activează în domeniile comerțului și al serviciilor, probabil că antreprenorii au în vedere tranziția către operațiunile online”, explică experții fintech-ului de micro-finanțare.

Capitalul de risc, în atenția micilor antreprenori

Potrivit datelor aceleiași cercetări, majoritatea proprietarilor de afaceri mici susțin că problema cea mai mare cu care se confruntă IMM-urile este lipsa accesului la finanțare (85%), urmată de birocrația și condițiile rigide impuse de bănci (83%).

În condițiile reticenței businessurilor față de birocrație și risc, nu este surprinzătoare preferința micilor antreprenori (64%) pentru soluțiile de microcreditare, atunci când au fost întrebați ce soluții de finanțare au în vedere pentru viitor.

De asemenea, specialiștii fintech-ului spun că este cu totul neașteptată apariția, pe a doua poziție în topul opțiunilor de finanțare pentru viitor, a capitalului de risc (fondurile de tip Venture Capital – VC).

„Probabil acesta este un efect al consolidării categoriei IMM-urilor din sectorul tehnologiei, clienți predilecți ai investitorilor VC, la fel cum probabil că sunt și scorurile neașteptat de mari (32%) înregistrate de soluții precum crowdfunding-ul și finanțarea prin «business angels» (30%).

În orice caz, este clar că asistăm la o perioadă extrem de activă, marcată de transformări, pentru afaceri”, a conchis Rusu.

Studiul, efectuat pe baza de clienți a fintech-ului citat, se bazează pe răspunsurile a aproximativ 2.500 de antreprenori, proprietari de afaceri mici și mijlocii.