„Inadmisibil! AU LUAT TOT CE AU VRUT!”. Furios pe „BIG BROTHER-ul” american, Parlamentul UE a votat pentru suspendarea transferului datelor noastre financiare către SUA. De ce românii au spus „NU”
Oficialii europeni se tem că serviciile de securitate americane ar fi înregistrat ilegal date financiare personale ale cetățenilor Uniunii Europene (UE), de la care nu fac excepție nici românii, și discută posibila suspendare a acordului SWIFT, în baza căruia se realizează, încă din 2010, transferul de astfel de informații între SUA și UE. Practic, Autoritatea Națională de Securitate din Statele Unite (NSA), implicată în ultimul timp în mai multe scandaluri de abuz de putere, ar fi accesat datele financiare personale ale europenilor, fără a respecta traseul normal al unei astfel de cereri, încălcând astfel prevederile acordului.
„Este inadmisibil. Acordul este foarte unilateral. Americanii cer, noi dăm tot fără să mai verificăm nimic. Dezvăluirile arată că ei au avut acces direct la SWIFT și au luat tot ce au avut”, a declarat pentru gândul Renate Weber.
Prin urmare, membrii Parlamentului European (PE) au adoptat săptămâna trecută o rezoluție cu privire la suspendarea temporară a acordului SWIFT, înțelegere care face parte dintr-un program ce permite urmărirea finanțărilor organizațiilor teroriste. Rezoluția din PE nu este însă legislativă, ea având mai degrabă rolul de a pune presiune asupra Comisiei Europene pentru a suspenda de facto tratatul și, în același timp, de a expune poziția legislativului european cu privire la acest subiect de mare importanță pentru cetățenii pe care îi reprezintă. Mai mult, acest vot vine după suspendarea negocierilor, tot din cauza scandalului NSA, pentru semnarea Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP), acordul de liber schimb UE-SUA, cea mai ambițioasă înțelegere de aces fel din istorie.
Deși refuză să meargă într-atât de departe încât să renunțe la controversatul acord de transfer de date financiare, Comisia Europeană a formulat, ca urmare a rezoluției Parlamentului, o serie de întrebări părții americane legate de acuzațiile care i se aduc și așteaptă un răspuns înainte de a lua o decizie concretă. Totuși, dacă la începutul anului, scenariul suspendării acordului ar fi fost considerat unul mai mult decât improbabil, dezvăluirile făcute în ultimele luni de către fostul consultant al Autorității Naționale de Securitate (NSA), Edward Snowden, și recentul scandal al interceptării înalților demnitari europeni (între ei și cancelarul german Angela Merkel) au făcut acest scenariu să pară din ce în ce mai posibil.
Reacția la vot a Parlamentului European la scandalul NSA
Sursă: Vote Watch Europe
Cu 280 de voturi pentru și 250 împotrivă, europarlamentarii au cerut, în timpul ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg, suspendarea acordului dintre UE și SUA privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară din UE către SUA în Programul de Urmărire a Finanțărilor în Scopuri Teroriste cunoscut sub numele de TFTP (Terrorist Finance Tracking Programme) și elaborat în urma atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001.
Deși nu fără o dezbatere aprinsă, eurodeputații au decis în favoarea unei rezoluții propuse de către membrii grupului socialiștilor (S&D), al liberalilor (ALDE) și al Verzilor, cu susținerea Stângii unite (GUE-NGL). Rezoluția nelegislativă a fost motivată de informațiile conform cărora angajații NSA ar fi interceptat, fără acord, date financiare personale din SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunications – companie belgiană ale cărei servicii sunt utilizate inclusiv de români la transferurile financiare internaționale), potrivit Vote Watch Europe.
GRAFIC: Votul Parlamentului European pentru rezoluția de suspendare a acordului UE-SUA
Sursă: Vote Watch Europe
SWIFT este un serviciu financiar de mesagerie extins la nivel mondial care facilizează transferurile internaționale de bani, potrivit Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Prin intermediul său sunt stocate mesaje pe o perioadă 124 de zile în două centre, unul aflat pe teritoriul UE (Belgia), iar celălalt aflat pe teritoriul SUA, lucru care reprezintă „o formă de prelucrare a datelor”.
Mesajele stocate conțin practic date personale precum numele plătitorului sau cel al destinatarului sumei de bani transferate.
Serviciul poate fi accesat și prin intermediul băncilor cu sediul în România, care le cer acordul și îi informează pe clienți că există posibilitatea ca datele să ajungă la autoritățile americane.
Datele românilor ar fi putut fi accesate de americani
Clic pentru a mări/ Europarlamentarii români care s-au împotrivit suspendării. Pe lângă aceștia, trei au votat pentru, trei s-au abținut, trei au fost absenți și zece nu au votat // Sursa: VoteWatch.eu
Cei mai mulți dintre europarlamentarii români s-au împotrivit, suspendării acordului UE-SUA, votând chiar și împotriva propriului grup politic, ceea ce arată că, pentru delegația română, votul a fost mai degrabă unul național decât politic.
„A fost o decizie a delegației. Am cumpănit foarte serios interesul României și aceasta a fost decizia”, a declarat pentru gândul europarlamentarul Minodora Cliveti (PSD – S&D).
Doar trei dintre oficialii delegației României au votat pentru suspendarea lui. Printre aceștia s-a numărat și Renate Weber (PNL/ADLE) care susține că informațiile conform cărora americanii ar fi accesat datele SWIFT fără acordul autorităților europene sunt „picătura care a umplut paharul”, mai ales după ce ani de zile s-au discutat modalități de schimbare a lucrurilor în bine.
„Este inadmisibil. Acordul este foarte unilateral. Americanii cer, noi dăm tot fără să mai verificăm nimic. Dezvăluirile arată că ei au avut acces direct la SWIFT și au luat tot ce au avut”, a declarat pentru gândul Renate Weber.
Europarlamentarul român susține că acordul dintre UE și SUA „a fost negociat prost de către Comisia Europeană” pentru că nu cuprinde destul de multe măsuri de protecție a datelor și pentru că transferul lor nu a fost gândit corect.
„Americanii cer datele X despre persoana Y și extragerea acestor date ar trebui făcută de Europol. Europolul nu a refuzat nicio singură cerere până acum și transferul de date se face pe bulk data, nu pe date extrase”, susține Weber.
Sursă video: Parlamentul European
„Acordul nu este reciproc. Noi nu cerem nimic de la americani. Europol nu cere nimic”, a mai adăugat europarlamentarul, explicând că există și nemulțumiri cu privire la reprezentantul Comisiei Europene la Trezoreria americană care are ca îndatoriri supravegherea modului în care sunt făcute cererile pentru obținerea de date de către partea americană, respectiv modul de transfer al datelor.
„Această persoană este plătită cu bani grei. Nici nu se știe ce a făcut. Toate datele pe care le avem spun că ea nu face nimic acolo”, a mai spus membra ALDE/ADLE.
Ea ne-a mai explicat, de asemenea, că băncile nu sunt cele care stochează datele și că acestea sunt înmagazinate în diferite depozite de bănci de date. „Dacă din România există date care au ajuns în astfel de depozite și americanii le-au cerut, probabil le-au primit”, este de părere Weber care nu crede însă că liderii Comisiei Europene vor lua demersurile necesare în vederea suspendării acordului cu SUA.
FOTO: Frederick Florin/Mediafax Foto/AFP
„De la început au fost voci care au spus că ar fi nevoie de condiții mai stricte și că și respectarea acestor măsuri cuprinse în acord nu poate fi verificată”, a declarat pentru gândul și europarlamentarul Oana Antonescu (PDL, PPE) care s-a abținut însă de la votul final pentru că a considerat că este necesară „o investigație mai în amănunt dacă într-adevăr au fost folosite date în afara acordului”.
Antonescu explică, totodată, că în această perioadă se discută mult în rândul oficialilor europeni despre modalitățile de protejare a datelor cu caracter personal și se caută garanții că statele le manipulează cu grijă.
„Parlamentul a sugerat încheierea acordului și cred că acest context actual face posibilă suspendarea lui. Nu știu dacă este de dorit suspendarea acordului pentru că îngrijorările cu privire la terorism ar trebui să ne intereseze mai mult„, a mai adăugat ea.
Ce este TFTP și cum funcționează schimbul de date dintre UE și SUA
TFTP (Terrorist Finance Tracking Programme) sau Programul de Urmărire a Finanțărilor în Scopuri Teroriste a fost elaborat de către reprezentanții Trezoreriei Americane la scurt timp după atentatele de la 11 septembrie 2001, când SUA s-a confruntat cu patru atacuri teroriste fără precedent, în urma cărora au murit aproape 3.000 de persoane.
Primul acord dintre UE și SUA de colaborare în vederea realizării schimbului de informații financiare pentru lupta împotriva terorismului a fost respins de către Parlamentul European pentru că nu oferea destulă protecție confidențialității datelor cetățenilor statelor membre UE.
Noul acord, pe baza căruia se fac și azi schimburile de informații dintre UE și SUA, a intrat în vigoare în august 2010. Potrivit prevederilor sale, Oficiul de Poliție al Uniunii Europene – Europol (Europol cooperează cu autoritățile din statele membre UE pentru a preveni și pentru a combate terorismul și criminalitatea internațională. Tot acesta ajută la aplicarea legii în statele membre UE, în special în cazuri de trafic de droguri, rețele ilegale de imigrație, terorism, falsificare a monedei euro și trafic ilegal de persoane, de vehicule și spălare de bani) are obligația de a analiza dacă datele cerute de partea americană sunt necesare în lupta împotriva terorismului și împotriva finanțării acestui fenomen, potrivit Comisiei Europene.
FOTO: Europol/Facebook
Tot polițiștii UE trebuie să verifice și ca fiecare cerere să fie întocmită în așa fel încât să reducă pe cât posibil volumul de date cerute.
În cazul în care cererea venită din parte americanilor nu întocmește toate condițiile, Europol poate să nu avizeze transferul de date sau să ceară informații suplimentare care să justifice transferul datelor.
20 de luni – peste 31.000 de căutări în TFTP
O analiză a Comisiei Europene de la finalul anului trecut, care avea ca temă modul în care a fost implementat acordul UE-SUA, a arătat că deși volumul de date transferate este important, acesta urmează un trend de scădere față de cel înregistrat la scurt timp după intrarea sa în vigoare.
Astfel, pe o perioadă de 20 de luni, au fost realizate 31.797 de căutări în Programul de Urmărire a Finanțărilor în Scopuri Teroriste.
„Acest număr include căutările privind date stocate și obținute de la Statele Unite, dar și date stocate și obținute de la Uniunea Europeană în conformitate cu Acordul. Acest număr include căutările de mesaje de plăți financiare de la instituțiile financiare din întreaga lume”, se explică în documentul Comisiei Europene unde se menționează totodată că, „potrivit reprezentanților Trezoreriei americane”, cele mai multe dintre aceste căutări nu implică Uniunea Europeană sau cetățenii ei.
În timpul primei analize de acest fel, partea americană nu a vrut să ofere date concrete legate de volumul de date transferat pe baza acordului „reconfirmându-și părerea că oferind prea multe informații legate de volumul de date va oferi de fapt indicații legate de tipurile de mesaje și de regiunile geografice cercetate lucru care i-ar face pe teroriști să încerce să le evite”, potrivit aceleiași surse.
Programul Trezoreriei americane care a produs peste 2.000 de rapoarte cu mai multe piste furnizate de către autoritățile europene. În perioada 1 februarie 2011 – 30 septembrie 2012, statele membre UE și Europolul au primit la rândul lor 606 piste.
Datele TFTP au furnizat totodată informații-cheie precum conturi, nume, adrese sau sume tranzacționate și au ajutat la anchetele realizate împotriva unor membri ai al-Qaida, ai al-Shabaab sau ai Uniunii Jihadului Islamic.