Negocieri finale între Guvern și FMI. Întâlnire de urgență Ponta – Antonescu. Premierul: „Am ajuns la un acord în USL”

Publicat: 04 11. 2013, 23:09
Actualizat: 20 03. 2019, 20:09

Negocierile cu FMI i-au băgat bagă pe liderii USL în ședință. La scurt timp după ce premierul Victor Ponta a anunțat că, în urma discuțiilor de aproape două săptămâni de la București, datele construcției bugetare pentru anul viitor sunt ca și bătute în cuie și așteaptă un răspuns de la PNL, biroul de la Senat al lui Crin Antonescu s-a transformat în sală de ședință. Pe lângă ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, trimis ca mesager al guvernului, au venit pe rând premierul Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea și ministrul Bugetului, Liviu Voinea.

După aproape trei ore, Ponta a plecat spre Guvern, unde îl așteaptă delegația FMI, anunțând că „s-a ajuns la un acord” în USL. Premierul nu a dat însă niciun detaliu, sugerând că discuția cu FMI este decisivă. „Într-un fel sau altul se finalizează. Cu bine, cu rău, dar se finalizează”, a spus el, adăugând că „acum domnul Chițoiu are un mandat clar cerificat ” și de PNL și de PSD.

Guvernul a convenit cu misiunea FMI principalii indicatori pentru 2014, dar continuă discuțiile referitoare la impactul măsurilor fiscale necesare pentru acoperirea golului de venituri rezultat din ultimele solicitări ale celor două partide din USL cu impact pe cheltuieli, potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax. Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un PIB de 657 – 659 miliarde lei, cu o creștere economică de 2,1% (scenariu de bază), și un deflator puțin peste 2%. În funcție de mărimea deficitului acceptată de FMI, care este negociat între 2,2-2,3% din PIB, cuprinzând clauza de investiții aferente co-finanțării fondurilor UE, creșterea economică s-ar putea ridica la 2,2% din PIB, au declarat pentru Mediafax surse oficiale. Rata inflației luată în calcul pentru anul viitor este în jur de 2%.

De asemenea, Guvernul a negociat cu FMI pentru anul viitor și o majorare salarială cuprinsă între 3-4% pentru profesori debutanți și medici rezidenți, pentru celelalte categorii bugetare o astfel de creștere depinzând de veniturile existente

Concluziile negocierilor cu FMI urmează să fie anunțate după întâlnirea pe care ministrul Finanțelor o are cu FMI în această seară.

Ponta: Nu se mai pot schimba datele

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi că, din punctul său de vedere, în negocierile cu FMI „s-au întâmplat lucruri bune”, dar așteaptă ca și PNL să își dea acordul pe măsurile convenite.

Am avut o ultimă discuție de informare cu domnul Chițoiu înainte de ședința PSD, l-am rugat să discute cu domnul Antonescu să-i prezinte rezultatul, la ora 5 să știu ce decidem, am încredere în modul în care au decurs negocierile, dacă există și acordul partidului domniei sale putem anunța și finalul. (…) Eu zic că s-au întâmplat lucruri bune”, a comentat Ponta, adăugând că „nu se mai pot schimba datele, poate exista sprijin politic sau poate fi respins”.

Premierul a explicat că așteaptă un răspuns de la conducerea PNL, deoarece au mai existat cazuri în care s-a convenit anunțite lucruri în guvern, iar liberalii au susținut ulterior contrariul. Este cazul proiectului Roșia Montană.

„Am dorit un singur lucru să fie foarte clar până la urmă dacă Guvernul susține acest proiect, mi s-a mai întâmplat că s-a mai votat un proiect în Guvern și apoi să spună că nu sunt de acord”, a spus Ponta.

Întâlnire Ponta-Antonescu-Chițoiu-Voinea, în biroul președintelui Senatului

Înainte de discuția finală cu FMI, ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, a venit la  o discuție cu președintele PNL Crin Antonescu. Șeful liberalilor a anunțat înainte de întrevedere că mandatul lui Chițoiu rămâne cel stabilit anterior: cota unică de 16%. reducerea CAS cu trei puncte procentuale și majorarea salariului minim în două etape anul viitor.

La aproape o oră de la începerea discuției care are loc în cabinetul șefului Senatului, premierul Victor Ponta a venit și el să vorbească cu Crin Antonescu. La scurt timp, premierului i-a urmat ministrul Bugetului, Liviu Voinea.

Cum au decurs negocierile

O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Comisiei Europene (CE) se află de aproape două săptămâni la București pentru prima evaluare a noului acord preventiv semnat cu România. Pe agenda discuțiilor s-au aflat execuția bugetară de anul acesta și bugetul pentru 2014, în contextul în care în primele nouă luni ale acestui an, încasările statului s-au situat cu 2,4 miliarde de euro sub ținta pe care a fost fundamentat bugetul.

Guvernul a convenit cu misiunea FMI-CE principalii indicatori pentru 2014, dar continuă discuțiile referitoare la impactul măsurilor fiscale necesare pentru acoperirea golului de venituri rezultat din ultimele solicitări ale celor două partide din USL cu impact pe cheltuieli, potrivit unor surse.

Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un PIB de 657 – 659 miliarde lei, cu o creștere economică de 2,1% (scenariu de bază), și un deflator puțin peste 2%.

În funcție de mărimea deficitului acceptată de FMI, care este negociat între 2,2-2,3% din PIB, cuprinzând clauza de investiții aferente co-finanțării fondurilor UE, creșterea economică s-ar putea ridica la 2,2% din PIB, au declarat pentru Mediafax surse oficiale.

Rata inflației luată în calcul pentru anul viitor este în jur de 2%. 

Inițial, Guvernul a analizat o serie de măsuri precum majorarea cotei unice de la 16% la 22%, reducerea TVA cu două puncte procentuale, de la 24%, la 22%, schimbarea metodei de calcul a accizelor la carburanți sau lărgirea bazei de impozitare, în sensul eliminării excepțiilor de taxare a unor categorii de venituri.

Reprezentanții Fondului au ajuns la București săptămâna trecută marți când au avut loc o serie de discuții tehnice. Miercuri, ei au început întrevederile oficiale cu membrii Guvernului.

Guvernul speră să încheie discuțiile privind bugetul pentru 2014 și măsurile fiscale până luni, în contextul în care, sâmbătă seara, FMI-ul mai avea programate întâlniri cu patru ministere, au declarat pentru gândul surse guvernamentale.

În ceea ce privește măsurile fiscale, premierul Victor Ponta și ministrul Finanțelor Daniel Chițoiu au unele diferențe de opinii. Ponta dorește eliminarea impozitului pe venit pentru persoanele care câștigă salariul minim pe economie, în timp ce Chițoiu vizează reducerea CAS-ului. O altă măsură discutată cu partenerii internaționali este majorarea redevențelor, în contextul în care nivelul actual al acestora a fost stabilit prin contractul de privatizare a Petrom către grupul austriac OMV, actualul nivel fiind valabil până la finele anului viitor.

Eșecul privatizării CFR Marfă, pe agenda discuțiilor cu FMI

O temă de interes reluată de FMI în cadrul vizitei de evaluare a noului acord a fost eșecul privatizării CFR Marfă. Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a precizat în urmă cu o săptămână că noul calendar al licitației de privatizare va fi stabilit împreună cu partenerii internaționali. Reprezentanții Grup Feroviar Român (GFR), câștigătorul licitației, au avut de asemenea o întrevedere cu oficialii FMI și CE pe tema privatizării transportatorului feroviar de marfă.

În urma discuțiilor purtate începând de miercurea trecută cu FMI, Guvernul s-a angajat să reanalizeze toate etapele procedurii de privatizare pentru a identifica motivele care au dus la eșecul operațiunii. Cu toate acestea, nu a fost stabilit un nou termen pentru încheierea vânzării operatorului feroviar de stat.

Privatizarea CFR Marfă a fost una dintre cele trei precondiții ale FMI pentru încheierea cu succes a acordului anterior, alături de reducerea arieratelor administrației locale și listarea pe bursă a 15% din acțiunile Transgaz. Fondul a acceptat chiar și o delegare de trei luni a încheierii acordului anterior pentru ca autoritățile de la București să-și îndeplinească angajamentele.

Procesul de privatizare a transportatorului de marfă a eșuat la jumătatea lunii trecute, Mănescu precizând că ministerul și-a îndeplinit toate condițiile, dar și că Grup Feroviar Român (GFR), câștigătorul licitației, ar fi putut plăti suma rămasă, respectiv 170 de milioane de euro, pentru transferul de proprietate. Cu toate acestea, vânzarea pachetului majoritar de acțiuni nu s-a putut realiza deoarece nu au fost îndeplinite o serie de condiții suspensive incluse în hotărârea de guvern pentru privatizarea CFR Marfă. Mai exact, unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu și-au dat acordul pentru schimbarea acționariatului, iar Consiliul Concurenței nu a avut timpul necesar pentru a se pronunța asupra tranzacției, potrivit GFR.

Totodată, autoritățile nu au reușit să diminueze capitalul social al companiei cu valoarea activelor activelor care ar urma să fie transferate către alte companii feroviare de stat.

Majorarea cotei unice la 22%

Înaintea sosirii delegației partenerilor internaționali, premierul Victor Ponta a prezentat în cadrul unei ședințe USL scenariul majorării cotei unice și a reducerii TVA, măsuri menite să acopere „gaura” de la buget.

A doua zi, joi, președintele PNL Crin Antonescu a declarat că mandatul liberalilor pentru discuțiile cu FMI este împotriva creșterii fiscalității. În aceeași zi, premierul a acuzat că PNL are un discurs de partid de opoziție. Totodată, vicepremierul Liviu Dragnea a atras atenția că portofoliul FInanțelor, cel responsabil pentru încasările la buget, aparține liberalului Daniel Chițoiu, iar dacă propunerile PSD sunt respinse, atunci liberalii ar trebui să găsească altă metodă de a majora veniturile.

În situația în care cota unică s-ar fi majorat cu șase puncte procentuale, la 22%, un angajat care are în prezent un salariu mediu net pe economie de 1.604 lei ar fi pierdut 112 lei, conform calculelor gândul. Aplicat la întreaga economie, acest scenariu s-ar fi tradus prin venituri suplimentare de circa 9,3 miliarde de lei (2 miliarde de euro) la bugetul de anul viitor.

Vineri, la doar o zi după schimbul de replici, Ponta a precizat în cadrul ședinței de guvern că majorarea cotei unice este doar „o poveste de presă”, admițând însă că acest scenariu a fost luat în calcul în construcția bugetului pentru anul viitor, un prim draft al acestuia urmând să fie prezentat delegației internaționale până pe 5 octombrie.

Următoarea săptămână de negocieri a continuat să aducă vești proaste privind bugetul.

La finele discuțiilor de luni, Guvernul a convenit cu FMI o rectificare bugetară „în minus” a bugetului de stat, cu o creștere a deficitului de la 2,3% la 2,5%, cele mai lovite bugete fiind cele de investiții. Pe fondul nerealizării încasărilor, executivul a decis să taie fondurile alocate inițial ministerelor. Cele mai afectate vor fi Ministerul Muncii (520,4 milioane lei), Ministerul Dezvoltării (315,1 milioane lei) și Ministerul Mediului (178,1 milioane lei). Ultimele două nu vor mai putea aloca bani pentru investiții noi sau pentru investiții în derulare în cadrul Planului național de dezvoltare a infrastructurii.

De unde vine „gaura” de la buget

În primele nouă luni ale anului, la bugetul statului s-au colectat venituri totale de circa 68,6 miliarde de euro, cu 2,4 miliarde de euro mai puțin decât ținta stabilită de Guvern, program pe care a fost fundamentat bugetul din acest an.

Cele mai mari nerealizări s-au înregistrat la capitolul fonduri europene, unde guvernul a ieșit „pe minus” cu 4,5 miliarde de lei, circa un miliard de euro, față de ținta din program, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Astfel, suma pe care se baza executivul în primele nouă luni ale anului era de 9,5 miliarde de lei, echivalentul a 2,1 miliarde de euro, însă încasările totale din perioada ianuarie-septembrie s-au ridicat la doar 5 miliarde de lei (circa 1,1 miliarde de euro).

În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au fost la rândul lor sub cele prognozate în construcția bugetară. În primele nouă luni ale anului s-au colectat venituri de 37,6 miliarde de lei (8,4 miliarde de euro) din TVA, cu 1,3 miliarde de lei (300 de milioane de euro) sub țintă.

Totodată, încasările din impozitul pe profit și cele din impozitul pe venit au fost mai scăzute decât calculele executivului. În total, neîncasărea celor două impozite a creat o „gaură” de 1,2 miliarde de lei, respectiv 276,7 milioane de euro, în primele nouă luni ale anului.

Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget a prezentat marți la Gândul LIVE câteva soluții pentru majorarea veniturilor bugetare. Printre acestea se numără eliminarea excepțiilor de taxare a unor categorii de venituri, excepții existente în prezent în Codul fiscal, și lărgirea bazei de impozitare.

„Scenariul de bază nu cuprinde în acest moment o creștere de taxe care afectează salariul de bază. Dar în scenariul de bază există un gol între venituri și cheltuieli care trebuie umplut. Trebuie luate măsuri, dar preferăm măsuri de natura eliminării excepțiilor care sunt în codul fiscal. Sunt mulți care sunt exceptați”, a spus Voinea.

O altă măsură analizată de executiv este schimbarea metodologiei de calcul a accizelor la carburanți, a mai precizat ministrul pentru Buget.

„Rămâne de văzut. Ce nu mi se pare mie în regulă la accize este altceva: și anume această determinare a nivelului la 1 octombrie. Nu este niciun motiv plauzibil pentru care accizele sunt legate de cursul de schimb de la 1 octombrie”, a arătat el. Cele două variante despre care s-a vorbit până la ora actuală s-ar putea traduce însă prin noi scumpiri a benzinei și a motorinei.

Variantele și scenariile luate în calcul de executiv la ora actuală au ca scop majorarea veniturilor la buget în contextul în care Guvernul s-a angajat să indexeze anul viitor pensiile cu rata inflației, dar și să majoreze salariile cel puțin pentru „medicii rezidenți și alte categorii țintite”, potrivit premierului.