România evită căderea în „junk”, dar Standard & Poor’s o menține la rating NEGATIV. Ce calificativ are țara noastră în urma evaluării financiare

În urma evaluării financiare Standard & Poor’s, România a evitat să cadă la statutul de „junk”. Agenția de evaluare fiscală a apreciat primele măsuri de austeritate luate de Guvernul Ilie Bolojan, calificându-le drept „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008 încoace”.

Însă, încă există riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică a Guvernului Bolojan din cauza coeziunii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne „incertă”.  Anul viitor, mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației dintre PNL și PSD.

Însă, agenția de evaluare financiară  menține România la calificativul „BBB-/A-3”  pe termen lung și scurt, atât în moneda străină, cât și locală, potrivit Profit. 

Ce înseamnă Calificativul „BBB-”

Calificativul „BBB-” acordat unei țări implică condiții economice nefavorabile care pot să slăbească capacitatea debitorului de a-și îndeplini angajamentul financiar aferent obligației.  Din perspectivă economică financiară, statul se va împrumuta și mai scump de acum încolo.

România, din perspectiva agențiilor Fitch, Moody’s și S&P, se află în prezent pe ultima treaptă de rating recomandată investitorilor. Calificativul „BBB-„ este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor înaintea calificativului „junk”.

În urmă cu 10 zile, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții Standard & Poor’s (S&P).

Efectele măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan

Guvernul Bolojan a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 și de 3,5% din PIB în 2026. Aceste măsuri fiscale ar putea reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, față de 9,3% în 2024. Însă, proiecțiile de creștere a PIB-ului au fost reduse la 0,3% în 2025 și la 1,3% în 2026, ceea ce arată că economia țării noastre este în încetinire.

România va continua să aibă cea mai ridicată inflație din Europa Centrală și de Est, și ar putea crește la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a altor factori, potrivit publicației Profit.

Banca Națională a României va avea ca misiune să mențină traiectoria politicii monetare actuale în ciuda încetinirii economice, având în vedere că deficitele de cont curent sunt proiectate să rămână mari, în medie de 7,5% din PIB până în 2028. Există posibilitatea ca înăsprirea fiscală să reducă parțial aceste dezechilibre. Prin reforma fiscală, noul guvern ar putea contribui la deblocarea fondurilor UE în valoare de 44 de miliarde de euro = peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025.

Sursa Foto: Shutterstock | Mediafax Foto: Alexandra Pandrea

Autorul recomandă: Ilie Bolojan: Dacă România ajunge în „junk”, vom avea taxe mult mai mari, prețuri mai mari. Acest lucru poate fi evitat