România se axează, în sectorul gazelor, pe Marea Neagră

Publicat: 02 12. 2014, 11:51

„Pentru România, cel mai important proiect de infrstructură în domeniul gazelor naturale este conducta Dobrogea-Podișor, care va aduce gazele din Marea Neagră în sistemul românesc de transport. Este un proiect de 230 milioane de euro pe care sperăm să îl finalizăm cu sprijinul financiar al Comisiei Europene”, a declarat Nicolescu pentru MEDIAFAX, întrebat ce opțiuni are România pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze în contextul în care Rusia a anunțat că stopează construcția gazoductului de 40 miliarde de euro South Stream.

Companiile OMV Petrom și ExxonMobil au descoperit, în 2012, un zăcămînt de gaze evaluat la 42-84 miliarde metri cubi de gaze. Producția gazelor este estimată să înceapă abia spre sfârșitul acestui deceniu.

Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat luni că Rusia nu poate continua construcția proiectului South Stream, din cauza opoziției, adăugând că gazele care ar fi urmat să ajungă prin această conductă în Italia vor fi redirecționate spre alte piețe.

Uniunea Europeană s-a opus construcției South Stream, pe fondul îngrijorărilor că proiectul ar contribui la consolidarea influenței Rusiei în Estul Europei.

România nu a făcut parte dintre statele implicate în realizarea South Stream, chiar dacă Bucureștiu și Moscova au avut unele discuții pe această temă în urmă cu câțiva ani.

De asemenea, la sfârșitul săptămânii trecute Slovacia a lansat ideea construcției unei noi rute de transport al gazelor naturale către Sud-Estul Europei, ca alternativă la South Stream.

Proiectul propus de Slovacia, denumit Eastring, ar avea o capacitate anuală de transport de până la 20 miliarde de metri cubi, mai mare decât nevesarul anual al României, de circa 14 miliarde metri cubi.

Gazele care ar urma să fie transportate prin Eastring ar proveni din vestul Europei, traversând Slovacia, România și Bulgaria. Eastring ar avea o lungime de 570 de kilometri, iar investiția s-ar ridica la 750 milioane de euro.

România a susținut, până în 2012, construcția gazoductului Nabucco, văzut ca mijloc de diminuare a dependenței de importurile de gaze rusești. Nabucco a fost însă abandonat însă în vara anului 2012, din cazuă că nu a reușit să își asigure furnizori de gaze.