Statul nu va mai impozita veniturile românilor din jocuri de noroc, pe motiv că nu poate afla cât se câștigă. Chițoiu: „Nu știu, nu știu nimic”

Veniturile obținute de către persoane fizice din jocuri de noroc tip slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, jocuri caracteristice cazinourilor și cluburilor de poker nu vor mai fi impozitate de Guvern, cu argumentul că autoritățile nu pot afla câștigul acestora. Modificarea va fi operată de Guvern prin ordonanță de urgență, conform proiectului obținut de Mediafax.

Cu toate acestea, întrebat de gândul despre proiectul de ordonanță, Ministrul Finanțelor a răspuns scurt: „Nu știu, nu știu nimic”.

În prezent, veniturile obținute de persoanele fizice din jocuri de noroc sunt considerate venituri impozabile și cuprind câștigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, iar Codul Fiscal nu cuprinde reglementări care să excludă din sfera impozabilă veniturile realizate de persoanele fizice ca urmare a participării la anumite tipuri de jocuri de noroc.

Cu argumentul „dificultăților întâmpinate” în aplicarea reglementărilor actuale referitoare la determinarea câștigului obținut de fiecare participant persoană fizică la anumite tipuri de jocuri de noroc, Guvernul se pregătește să elimine din sfera impozabilă a veniturilor realizate din jocuri de noroc de tipul slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, precum și jocurile specifice cazinourilor și cluburilor de poker.

„Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a identificat o serie de neajunsuri în aplicarea prevederilor fiscale în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice ca urmare a participării la anumite tipuri de jocuri de noroc. Astfel, s-a constatat că este dificilă determinarea venitului obținut de participant, de la același plătitor sau organizator de jocuri de noroc, pentru anumite tipuri de joc: slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, jocurile specifice cazinourilor și cluburilor de poker. Având în vedere dificultățile întâmpinate în aplicarea reglementărilor actuale, se propune eliminarea din sfera impozabilă a veniturilor realizate din tipurile de jocuri mai sus menționate”, se arată în proiectul de ordonanță.

În document se arată că propunerea privind neimpozitarea veniturilor realizate din participarea la anumite tipuri de jocuri de noroc va fi aplicabilă și în cazul celor realizate din jocuri de noroc on-line ce vor fi licențiate în România în perioada următoare, cu asigurarea că, până la acest moment, statul român nu a eliberat nicio licență sau autorizație de funcționare pentru niciun organizator de jocuri de noroc on-line.

De ce nu funcționează impozitarea jucătorilor

Prin această măsură, Guvernul ar renunța practic la venituri de 58,3 milioane lei (aproape 13 milioane de euro), atât cât s-a estimat că vor intra la buget în 2013. Suma ar urma să fie însă compensată prin taxele mărite pentru operatorii de jocuri de noroc și pariuri.

În prezent, câștigurile din jocuri de noroc sunt impozitate în România cu 25%, impozitul fiind reținut la sursă de cazinouri, case de pariuri sau săli de jocuri sau fiind declarat anual de fiecare persoană fizică, la ANAF, în cadrul declarației privind impozitul pe venituri. În practică, nici unul dintre aceste lucruri nu se întâmplă sau se întâmplă într-o foarte mică măsură. Câștigurile de până la 600 de lei pe zi nu sunt impozabile.

Cazinourile nu obișnuiesc însă să rețină acest impozit din sumele câștigate de jucători, iar casele de pariuri au dezvoltat sisteme în care împart sumele jucătorilor pe mai multe bilete, astfel încât niciunul să nu depășească suma forfetară de 600 de lei.

În domeniul jocurilor de noroc online, lucrurile sunt și mai complicate. O modificare a legii privind jocurile de noroc, ale cărei norme metodologice au fost publicate, însă sunt inoperabile deocamdată, impune operatorilor de jocuri de noroc să se licențieze în România și să oprească direct la sursă impozitul datorat statului de către jucători, așa cum sunt obligate și cazinourile. Acest lucru este greu de aplicat în realitate, pentru că operatorii respectivi sunt companii înregistrate în paradisuri fiscale europene – Insula Man, Gibraltar, Malta, etc, iar statul român nu poate impune unei firme străine ce să facă pe teritoriul altei țări.

De aplicarea acestei legi și de licențierea și supravegherea operatorilor de jocuri de noroc online urmează să se ocupe nou înființatul Oficiu Național pentru Jocurile de Noroc.

În ce privește impozitarea, cea mai mare problemă este și cea invocată de Guvern: pentru stat, este greu să determine câștigul real al persoanelor din jocuri de noroc. Legea actuală spune că venitul din jocuri de noroc reprezintă diferența dintre suma de 600 de lei neimpozabilă și venitul din jocul respectiv. Această metodă este însă incorectă, pentru că nu ține cont de sumele pierdute de jucătorii respectivi la jocurile de noroc și nici de faptul că un jucător poate să folosească imediat banii câștigați la un joc și să îi piardă la alt joc. Spre exemplu, un jucător poate pierde sume consistente până ajunge să câștige o sumă, iar legea ia în calcul doar suma câștigată, nu raportul total al pierderilor și câștigurilor, raportat la o unitate de timp – zi, lună, an.

Recent, legea jocurilor de noroc a fost modificată din nou, pentru a permite funcționarea cluburilor de poker, în paralel cu cazinourile unde se practică acest joc. Pentru cluburi, reglementările și fiscalizarea sunt mai relaxate față de cazinouri.

Pentru a elimina din acest handicap la încasarea de taxe, dar și din evaziunea fiscală din domeniul cazinourilor, guvernul condus de Emil Boc a introdus o taxă fixă la intrarea în cazinouri: oricine intră trebuie să plătească 20 de lei pe un tichet eliberat de Trezoreria Statului. Mai nou, cluburile de poker nou reglementate trebuie și ele să elibereze astfel de tichete de intrare, în valoare de doar 10 lei.

Legislația europeană: Marea Britanie sau Danemarca, modele apreciate de gambleri

În Europa, nu există legislație unitară în ce privește jocurile de noroc, în acest moment Comisia Europeană lucrând la un punct de vedere.

Țări ca Franța, Italia, Spania au introdus reglementări dure pentru jocurile de noroc, în special cele online. Aici, operatorii online sunt obligați să se aibă firme locale, să înființeze site-uri la care au acces doar jucătorii din țările respective și să îi taxeze la sursă. De exemplu, în Franța, fiecare jucător online plătește 2% către stat din fiecare sumă pe care o joacă. În Italia, jucătorii nu au voie să joace poker pe internet, iar operatorii plătesc 20% din profit taxă către stat.

Cel mai apreciat model de taxare a jocurilor de noroc, atât din punct de vedere al jucătorilor, cât și al operatorilor, este cel din Marea Britanie. Aici, jucătorii nu sunt impozitați de stat, iar operatorii sunt obligați să plătească 15% pe an din profit (mai exact, din suma care rămâne după ce din banii jucați se scad banii returnați la jucători). Pe internet, reglementările sunt similare cu cele pentru cazinouri, iar jucătorii nu sunt segregați de cei din alte țări (cu excepția SUA, care a interzis jocurile de noroc online, dacă acestea nu sunt licențiate în SUA). Acest model este similar cu cel din Danemarca sau din Estonia (operatorii plătesc 5% din profit la stat).

Guvernul acoperă gaura cu mărirea taxelor pentru operatorii de jocuri

Conform documentului, „eventualele” reduceri ale veniturilor bugetare rezultate din neimpozitarea acestor venituri urmează să fie compensate cu încasările „provenite din modificarea taxelor” prevăzute de legislația în materie pentru desfășurarea activității în domeniul jocurilor de noroc, „legislație ce urmează a fi aplicată odată cu intrarea in vigoare a acestei ordonanțe”.

În aceste condiții, impactul financiar asupra bugetului de stat estimat ca urmare a aplicării acestei modificări este estimat ca pozitiv, cu un plus de 34,2 milioane lei.

Documentul obținut de Mediafax include și exemple de situații în care autoritățile au constatat că există „dificultăți în aplicarea prevederilor fiscale”, respectiv în determinarea câștigului la nivelul fiecărui participant și, implicit, a impozitului aferent.

Astfel, o primă situație întâlnită în practică se referă la jocurile de tip slot-machine, iar argumentul Guvernului este că, prin natura sa, jocul de tip slot-machine presupune o activitate de scurtă durată, repetată chiar de mai multe ori pe zi, de multe ori concomitent la mai multe aparate ori în mai multe locații, cu diverse câștiguri, astfel încât jucătorului nu i se poate determina câștigul.

În ceea ce privește jocul de videoloterie (Video Lotery Terminal -VLT), este avută în vedere eliminarea din sfera impozabilă a câștigurilor de la acest tip de joc cu justificarea că menținerea acestui impozit generează o situație de concurență neloială între organizatorii de jocuri tip slot-machine și loteria națională care operează jocul de videoloterie (VLT).

În ceea ce privește pariurile în cotă fixă, este explicat de asemenea că menținerea acestui impozit generează o situație de concurență neloială între organizatorii de jocuri tradiționali (land base) și cei care vor opera pariuri în cotă fixă on-line.

Aceleași dificultăți în determinarea câștigurilor realizate de participanții la tipurile de jocuri menționate anterior sunt invocate ca fiind identificate și în cazul celor obținute de persoanele fizice din jocurile de noroc caracteristice activității cazinourilor, precum și celor caracteristice activității cluburilor de poker.