Autoarea L.M. Aria: „Nu aveam niciun gând de a publica și nici nu știam care sunt regulile de urmat. Doar am scris și am scris”

L.M. Aria este născută și crescută în România. Momentan locuiește în Marea Britanie împreună cu soțul său. Este inginer, freelancer jurnalist și scriitoare. Iubește romanele polițiste și cele de groază, drept urmare autorii săi preferați sunt Agatha Christie și Stephen King. A debutat în 2020 cu thriller-ul „Ajută-mă să-mi amintesc”. Anul acesta a publicat thriller-ul polițist „Joacă-te cu mine”, iar în perioada următoare pregătește multe alte proiecte.

Gândul.ro: Bună ziua și apreciem că ai dedicat câteva momente pentru a ne răspunde la întrebări. Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?

JUSTIȚIE Premieră la Tribunalul Sibiu. Expresia „milițian” nu este calomnie, reclamantul a fost obligat să plătească peste 10.000 de lei pârâtului. Povestea procesului

11:59

VIDEO Ambasadorul Germaniei la Chișinău, declarații controversate: ”Aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă și religie ca și România”

11:40

L.M. Aria: Bună! Vă mulțumesc pentru prilejul oferit! Scriu sub anonimat, motiv pentru care nu sunt foarte multe lucruri cunoscute despre mine. Locuiesc în Anglia de șapte ani, sunt căsătorită și am un pisoi pufos care distruge lucruri prin casă zi de zi. Iubesc cărțile, dețin o colecție întreagă, îmi place să pictez și iubesc ciocolata.

Gândul.ro: Când și cum s-a manifestat dorința de a scrie? Care a fost momentul în care ai știut că trebuie să dai viață unei povești?

L.M. Aria: Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să mă întorc în timp cam patru – cinci ani, în ziua în care mi-am pierdut bunicul. Simțeam că am atât de multe lucruri de spus, dar nu știam cum. Așa că, într-o zi, pur și simplu am luat un caiet și am început să scriu. Nu aveam niciun gând de a publica și nici nu știam care sunt regulile de urmat. Nu aveam habar de nimic. Nu am avut un outline predefinit sau o idee despre cum se va termina povestea. Doar am scris și am scris. La distanță de un an, când povestea era într-o stare bună, i-am citit-o soțului, care m-a încurajat să trimit manuscrisul la o editură. Așa am ajuns la Cassius Books, publicând „Ajută-mă să-mi amintesc”.

Gândul.ro: Ce ne poți spune despre cartea pe care ai scris-o?

L.M. Aria: „Ajută-mă să-mi amintesc” este un thriller psihologic cu ușoare tente de groază. Nu am planificat să amintească de horror, dar când stăteam în chirie, în Anglia, casa în care locuiam vorbea cu mine, la propriu. Atât de multe zgomote, pocăneli și bușituri se auzeau, încât am transpus în carte toată acea teamă pe care o simțeam. Îmi aduc aminte că, într-o seară, când soțul meu era la sală, mi s-a făcut atât de frică, încât am stat afară în ploaie două ore până când el s-a întors acasă.

Gândul.ro: Cât de greu sau de ușor ți-a fost să construiești acțiunea cărții? Care au fost sursele cele mai importante de inspirație?

L.M. Aria: Un exemplu bun este cartea „Joacă-te cu mine”, a doua carte publicată– thriller polițist. Genul acesta de carte mă fascinează la fel de mult ca și cele de groază. Am lucrat în jur de două luni la outline, iar apoi am început să scriu capitol după capitol. Personajul principal, Derek Smith, va fi transpus într-o serie de cărți individuale, la fel ca și cărțile Agathei Christie, care a mers cu Hercule Poirot în multe volume.

Gândul.ro: Cât timp a durat scrierea cărții? Câtă documentare are la bază o astfel de carte?

L.M. Aria: Acum, lucrez la o carte de groază. Documentarea o fac de mai bine de cinci luni, iar outline-ul cam de tot atât timp. Pentru a scrie această carte, tind să folosesc lucrurile care mă înspăimântă pe mine, și sunt destul de multe, dar pe unele dintre ele le trăiesc, așa că îmi e ușor să le scriu. Această carte, care nu are un titlu momentan, comparativ cu „Ajută-mă să uit”, volumul doi care va apărea undeva la mijlocul anului acestuia, este mai greu de scris.

Inspirație am doar din cărțile scrise de Stephen King, dar pe lângă acestea am serii întregi de documentare la care vreau să mă uit înainte de a începe să scriu cartea. Pentru mine, documentarea înainte de a începe să scriu este foarte importantă, pentru că, uneori, doar citind îmi vin idei pentru cartea mea. Alteori, îmi dau seama că ideea la care am lucrat este deja expusă în diferite moduri, așa că renunț în încercarea de a crea alta. De obicei, scriu o carte pe an. Deși, înainte să ajung la Cassius Books, aveam scrise trei cărți, trei manuscrise care au rămas prăfuite de vreme undeva în colțul camerei: „Ajută-mă să-mi amintesc” și „Joacă-te cu mine” sunt scrise acum doi sau trei ani. Ceea ce am scris nou este „Ajută-mă să uit”, iar momentan, cum am menționat mai sus, lucrez la cartea de groază.

Gândul.ro: Cine a avut rolul cel mai important în cultivarea pasiunii tale pentru lectură și carte?

L.M. Aria: Sincer, nimeni. Eu sunt singura responsabilă. Când eram în România, mică fiind, nu am avut cărți acasă, mai mult de câteva volume de Sandra Brown sau lecturi necesare pentru școală. Am fost pasionată, ce-i drept, de anatomie, iar aici este responsabil tatăl meu. Aceasta pasiune am transpus-o în cărți.

Gândul.ro: După ce ai terminat de scris prima ta carte, a urmat o nouă etapă dificilă: trimiterea manuscrisului către edituri. Cum ai ales editura prin care să ajungi la sufletul cititorului român?

L.M. Aria: Pentru mine este foarte important climatul într-o organizație. Prima dată am cunoscut-o prin Raluca Irimie, pe Irina Dumitru, care este un om de milioane. Ne-am apropiat într-un timp foarte scurt de parcă ne-am fi știut de ani de zile. Apoi am început să vorbesc cu Raluca, dar nu am avut curajul necesar să-i spun că vreau să public la ea. Pe scurt, am fost și încă sunt total fericită de faptul că sunt în acest grup de oameni minunați: Raluca, Irina și Otilia Mazilu, autoarea cărții „Lilith, alegeri plătite prea scump”.

Gândul.ro: Ai menționat că „Ajută-mă să-mi amintesc” este un prim volum, deci planurile pentru anul actual includ o continuare? Ce alte proiecte mai urmează la orizont?

L.M. Aria: Da, „Ajută-mă să-mi amintesc” este volumul întâi. Undeva pe la mijlocul anului va apărea volumul doi al seriei, „Ajută-mă să uit”. Tot în acest an, sper, undeva prin Octombrie, vreau să scot cartea de groază. Sunt multe proiecte în desfășurare, despre care vă voi spune la timpul potrivit.

Gândul.ro: Ce crezi că lipsește pieței de carte din România?

L.M. Aria: Nu am un răspuns la această întrebare, dar mi-ar plăcea ca autorii români să fie citiți mai mult decât cei străini și să existe mai multă susținere între noi.

Gândul.ro: Care sunt avantajele și dezavantajele publicării sub pseudonim?

L.M. Aria: Eu văd doar avantaje, atât timp cât mă privește strict pe mine. Pseudonimul și anonimatul mă ajută să scriu mult mai lejer și mai liber, fără constrângeri. Am viața personală în continuare doar a mea și nu intercalează cu viața de scriitor. Nu mi-a plăcut niciodată să vorbesc în public, deci, încă un avantaj pentru mine.

Gândul.ro: În încheiere, te îndemn să le transmiți un mesaj cititorilor noștri.

L.M. Aria: Le mulțumesc cititorilor pentru că îmi sunt alături, pentru motivația pe care mi-o oferă zi de zi și, mai ales, pentru cuvintele frumoase la adresa cărților mele.

Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.