Scriitoarea Mariana Bendou: „În ceea ce priveşte poezia românească, aceasta ar trebui neapărat să se reinventeze şi să se adapteze curentelor actuale internaţionale”

Scriitoarea Mariana Bendou: „În ceea ce priveşte poezia românească, aceasta ar trebui neapărat să se reinventeze şi să se adapteze curentelor actuale internaţionale”
Publicat: 05/04/2021, 14:00

Mariana Bendou s-a nãscut şi locuiește în Oneşti, judeţul Bacãu, România. Este profesor de limba şi literatura francezã, scriitor membru al Ligii Scriitorilor Români, artist plastic membru al Uniunii Cratorilor de Artã, textier membru al Uniunii Compozitorilor Români, promotor cultural, exeget, traducãtor de limba francezã (a obţinut, în anul 2019, Premiul III ca traducãtor de limba francezã la Festivalul Internaţional „Renata Verejanu” din Republica Moldova), ziarist, Redactor Şef al Revistei internaţionale de educaţie, culturã şi civilizaţie „Foaie de Cenaclu EXPRESIA IDEII” şi Redactor Şef Adjunct al Revistei Nord-Est Cultural şi nu, în ultimul rând, este mama unui bãiat extraordinar pe care-l iubește foarte mult, după cum chiar dânsa spune.

Mariana Bendou se exprimă literar atât în limba românã cât şi în limba francezã, publicând de mai mulţi ani în ambele limbi. A publicat astfel şi volume bilingve în care s-a autotradus, spre exemplu „Amour Amazigh / Dragoste de Om Liber” , „À toi, Poetesse / Ţie, poeto!”, etc., a apãrut cu un interviu în publicaţia francezã Zig-Zag Magazine , în anul 2011 şi a apãrut ca exemplu în „Horizones Francophone / Orizonturi Francofone”, manualul editat de Organizaţia Mondialã a Francofoniei cu ocazia împlinirii a 40 de ani de francofonie, editat de Clé International, Franţa, în anul 2010.

„Eu însãmi am dezvoltat pe internet în perioada 2010-2012 o reţea literarã internaţionalã numitã „Ronde Francofone”, etc. À propos de internet, eu am fost cea care în anul 2010 am adus literatura românã pe facebook, într-un moment în care aceasta era o simplã reţea socialã pentru divertisment şi întâlniri. Am creat atunci „Clubul Marianei Bendou”, devenit ulterior Asociaţia culturalã „Clubul EXPRESIA IDEII”, pe care am creat-o, fondat-o şi am manageriat-o, care a adunat laolaltã oameni de culturã români de pretutindeni şi care a editat primul volum al antologiilor literare „EXPRESIA IDEII”, care numãra în total 12 volume. Am creat, dezvoltat şi promovat Mişcarea Literar-Artisticã „EXPRESIA IDEII”, devenitã cunoscutã astãzi în lumea întreagã. Aceastã mişcare sau curent cultural a identificat, susţinut şi promovat numeroase talente, multe dintre ele devenind astãzi poeţi, scriitori, editori, cantautori, directori de publicaţii, etc. din Oneşti, din ţarã şi din strãinãtate. Mã numãr astfel printre primii intelectuali români care au pus umãrul la reformarea şi dezvoltarea literaturii române postdecembriste, mai ales cea de dupã anul 2000, introducând concepte şi modalitãţi de pionierat care, spre surpriza mea, au fost preluate ulterior de cãtre alţii devenind aproape fireşti.

Odatã cu anul 2009, am iniţiat şi dezvoltat un proiect personal de mediere culturalã cu intelectuali algerieni (profesori, scriitori, actori, etc.) de etnie cabilã / cabirã prin intermediul limbii franceze, astfel cã am publicat mai multe cãrţi în acest sens fiind, cred, primul scriitor român care a fãcut cunoscutã limba tamazigh şi scrierea tiffinagh în România. Am fãcut acest lucru atât publicând cãrţi personale trilingve (românã – francezã – tamazigh) fie participând cu lucrãri de specialitate la activitãţi, spre exemplu la un Congres de la Buzãu în anul 2016 sau la un Simpozion Internaţional de la Slãnic Moldova, tot în anul 2016, care mi-a adus şi Trofeul acestuia. Sunt prezentã în dicţionare ale scriitorilor români, în diverse antologii, ziare şi reviste. Am diverse pagini de internet, propriul canal YouTube, pot fi gãsitã şi pe Wikipedia , etc. Au scris despre mine diverse personalitãţi ale lumii culturale, am primit numeroase premii şi distincţii pentru activitatea depusã, atât din ţarã cât şi din strãinãtate. Dintre acestea, mi-a rãmas parcã, cel mai aproape de suflet „Diploma de Onoare” oferitã în anul 2015, de cãtre însãşi Monica Babiuc, Ministrul Culturii din Republica Moldova”, ne mai mărturisește scriitoarea Mariana Bendou.

Gândul.ro: Care a fost primul contact cu lumea literară? Cum sunteți azi în comparație cu momentul de debut?

Mariana Bendou: Întotdeauna mi-a plãcut sã scriu şi-mi amintesc de notele bune obţinute la „compunere” în anii de şcoalã… Dar primele poezii mi-au fost publicate în volumul colectiv pentru copii „Zburãtorii”, realizat de regretatul poet onestean Gheorghe Isbãşescu, la al cărui Cenaclu Literar „Zburatorii” am activat un timp. Acesta mi-a lãudat poezia „Bãnuţii copilãriei” şi m-a încurajat sã scriu poezii. Mai târziu, poetul oneştean Constantin Th. Ciobanu, mi-a publicat o prozã scurtã „Culoarea cea mai frumoasã” în binecunoscuta sa antologie „Jurnalul Literar” a Cenaclului literar „Junimea Nouã” (în care am activat), prezicându-mi „O frumoasã carierã ca prozator”. Le mulţumesc şi cu aceastã ocazie domnilor poeţi care mi-au fost şi profesori, dar astãzi nu ştiu exact ce am devenit pentru cã în timp am scris şi fãcut mult mai multe şi diverse… ba , i-am învãţat chiar şi pe alţii sã facã!

Dar tot ceea ce am fãcut a fost mereu din dragoste pentru tânãra generaţie, pentru poporul român şi, mai ales, pentru promovarea oraşului meu natal şi drag, Oneşti. Chiar am realizat şi activitãţi specifice, menite în acest sens, cum ar fi Simpozionul Internaţional „Oneşti 555” destinat aniversãrii a 555 de ani de atestare documentarã a localitãţii Oneşti (anul 2015) sau chiar un imn al Oneştiului compus în limba francezã, deoarece acesta este un oraş înfrãţit cu o localitate din Franţa…

Gândul.ro: Ați publicat un număr larg de volume cât și scrieri prezente în antologii și alte publicații. Ce trebuie să știe cititorii despre cărțile dumneavoastră? Ce genuri literare abordați și ce țintiți să transmiteți?

Mariana Bendou: Da, am scris 10 volume de autor , sunt coautor în 6 cãrţi, am apãrut, cred, în mai mult de 100 de publicaţii reprezentând cãrţi, reviste, antologii şi dicţionare ale altora, am realizat manuale şi ghiduri , am coordonat 11 antologii literar-artistice, am apãrut în peste 40 de antologii ale altor scriitori din lumea întreagã, am fondat 2 reviste, am scris note de lectura si recenzii ori prefațe / postfațe pentru numeroase cărți, etc. Abordez cele mai diverse genuri şi stiluri literare, abordez subiecte dintre cele mai diferite, adeseori netratate pentru cã îmi place sã mã verific şi sã experimentez, dar vreau şi sã acopãr exigenţele ori aşteptãrile cititorului actual.

Când scriu în limba francezã , gândesc mai întâi în limba francezã şi apoi mã autotraduc în limba francezã, ceea ce este oarecum atipic! Unii au spus despre mine cã sunt o poetã romanticã, alţii cã aş scrie o poezie existenţialã… Cert este cã poeziile mele nu abundã în figuri de stil, ci sunt simple şi relativ scurte, punând accent pe mesaj, ca sã meargă mai uşor la suflet şi spre a fi lesne memorate. Ca prozator, am abordat subiecte diferite dar, mai ales în ultima vreme, mã preocupã tot mai mult ceea ce ţine de tradiţiile şi folclorul românesc, de etnografie, adresându-mã unor generaţii diferite. În acest sens am realizat împreunã cu scriitorul, Vasile Ruşeţi, primul volum din seria „Poveşti din Ţara Iei” iar cu Marian Cristian Gorun cartea „Manifestarea culturalã a copiilor în folclorul românesc”, ce a obţinut Marele Premiu la Festivalul „Art&Life” din Japonia în anul 2015. Am în lucru teatru pentru adolescenţi, studii şi cercetãri, etc. Cititorii mei ar trebui sã ştie cã îi iubesc şi îi respect, de aceea îmi propun sã le ofer de fiecare datã ceva nou şi util evitând sã pic în autoimitaţie.

Gândul.ro: Volumul de debut – Amour Amazigh – este unul bilingv, scris în franceză și română. De ce această alegere și cum a fost primit de public? Ce alte scrieri au urmat în aceeași notă?

Mariana Bendou: Volumul de versuri bilingve „Amour Amazigh / Dragoste de Om Liber” este rodul unor cãlãtorii pe care le-am efectuat în anii 2018-2019 în nordul Africii într-un strãvechi ţinut, Cabilia sau Cabiria, pe care l-am descoperit, cu inima. Oriunde am cãlcat cu piciorul pe acest pãmânt care aparţine astãzi Republicii Algeriene, am avut permanent un ciudat sentiment de „déja-vu”, am întâlnit tradiţii, folclor, port popular şi multe alte lucruri similare celor aparţinând poporului nostru român şi acest fapt m-a șocat atât de mult încât am dorit să-l împărtășesc și altora.

Lansarea cãrţii la Biblioteca Municipalã din Oneşti a fost însoţitã şi de expunerea unor rochii, bijuterii, fotografii, etc., de proiecţia unor imagini, astfel  încât publicul a fost extrem de uimit şi de cucerit încât cartea s-a epuizat repede. Remarcând interesul deosebit al publicului, impactul cãrţii, am gândit atunci proiectul de mediere culturalã (prin intermediul limbii franceze) despre care am amintit mai sus. De aceea, au mai vãzut ulterior lumina tiparului urmãtoarele cãrţi : „Poésies pour mon mari / Poezii pentru soţul meu”, „Contes Kabyles / Poveşti Cabile” şi  „Poésies pour mon mari / Poezii pentru soţul meu / Tamedyazt i wergaz-iw” în variantã trilingvã , realizatã împreunã cu prof. dr. Rachida Ben Sidchoum, Algeria. Am în curs de editare volumul de studii şi cercetãri „Mic dicţionar român – francez – tamazight  / Petit dictionnaire roumain – français – mazigh / a segzawal a mezsyan ta romanit – ta fransist – ta maziqht” la care colaborez  cu scriitorul şi profesorul algerian Hacène Sahki.

De asemenea, traduc în limba românã volumul de versuri „Di lǧǧera n wawal / Au fil des mots / Pe firul cuvintelor”  al poetului algerian de origine cabilã  Ait Slimane Hamid  şi am în vedere o carte de versuri trilingvã „Tamazight / Femme Libre / Femeie Liberã” pe care o  voi realiza împreunã cu poetul algerian Houcine Louni. Mai am în lucru un roman cu titlul „Soţul soţiei mele” care trateazã întâlnirea dintre douã culturi şi civilizaţii, cea românã şi cea cabilã în contextul zilelor noastre.

Gândul.ro: Ce vă inspiră și ce vă motivează să scrieți?

Mariana Bendou: Ca orice poet şi scriitor, scriu din nevoia de a împãrtãşi cititorilor experienţe şi învãţãminte din  viaţa mea ori a cunoscuţilor mei, de a le insufla dragoste atât pentru valorile poporului român cât şi pentru cele universale. În cazul meu, se mai adaugã însã şi calitatea de profesor, de aceea îmi propun ca în viitor  sã mã adresez mai ales  adolescenţilor pentru care, în opinia mea, în zilele noastre, nu se contureazã o literaturã anume.

Gândul.ro: Pe lângă activitatea de scriitor, sunteți implicată și în multe proiecte culturale. Spuneți-ne mai multe despre acestea. EXPRESIA IDEII, LSR, UCMR şi activitãţile de promovare a Oneştiului .

Mariana Bendou: Perfect adevãrat! Dar aceste proiecte nu s-au derulat în paralel, ci au interferat cu statutul meu de scriitor şi cu cel de profesor mergând uneori mânã în mânã. Am amintit deja despre grupul virtual „Clubul Marianei Bendou” denumit ulterior „Clubul EXPRESIA IDEII” şi transformat în anul 2013 în Asociaţia „Clubul EXPRESIA IDEII” cãreia i-am devenit preşedinte fondator. În cadrul acesteia am realizat extraordinar de multe şi frumoase lucruri care au condus la identificarea şi promovarea multor talente literar-artistice atât din municipiul Oneşti cât şi din toate colţurile lumii sau activitãţi care au adus în Oneşti personalitãţi culturale de notorietate.

Am iniţiat şi am reuşit sã realizez astfel: cinci ediţii anuale ale Festivalului literar-artistic internaţional „Cãlãtor prin stele” (între anii 2013 – 2017 ) dedicat poetului Mihai Eminescu şi Zilei Culturii Naţionale, trei ediţii ale Festivalului naţional de literaturã, spiritualitate şi artã „Sfântul Grai Românesc” (anii 2014, 2017, 2018), trei ediţii ale festivalului literar-artistic pentru tineret „Vis de Iarnã” (anii 2013 , 2014 şi 2018), douã ediţii  ale Festivalul Naţional de Teatru pentru Adolescenţi « Lumini şi Umbre » (anii 2016 şi 2017) şi douã Simpozioane Naţionale „Oneşti 555” (dedicat aniversãrii a 555 de ani de atestare documentarã a acestuia, anul 2013) şi „Şapte Ani de Expresie a Ideii” (2018). Am realizat patru ediţii ale Concursul Internaţional (virtual) „Poezie dupã o fotografie”, începând cu anul 2017, în care am solicitat participanţilor sã creeze texte literare pornind de la o fotografie a unor locuri sau monumente din oraşul Oneşti. Pentru aceasta , am selectat patru fotografii reprezentând Statuia gimnastei Nadiei Comãneci, Monumentul din Parcul Trandafirilor, Statuia „Stejarii lui Stefan cel Mare” de pe Bulevardul Oituz şi Dealul Perchiu cu podul peste Trotuş.

Impactul acestui concurs a fost atât de mare încât a trebuit sã realizez împreunã cu scriitorul Vasile Ruşeţi o antologie a acestor creaţii literare. Tot în anul 2017, am început sã public în presã o serie de articole „in memoriam” despre personalitãţi ale municipiului Oneşti, mai mult sau mai puţin cunoscute dar pe care le-am întâlnit personal şi cu care am colaborat tot din dorinţa de a promova valorile oraşului meu natal Oneşti. Poate ar fi bine sã mai amintesc aici şi faptul cã , împreunã cu alţi doi profesori oneşteni, am realizat şi publicat un mini-ghid turistic al oraşului Oneşti, în anul 1999 pe care l-am crezut atunci util mai ales în contextul înfrãţirii Oneştiului cu alte localitãţi europene şi al deschiderii graniţelor ţãrii.

Sunt membrã a Ligii Scriitorilor Români începând cu anul 2016 în cadrul cãreia desfãşor o bogatã activitate din care pot aminti lansãri de carte, participãri la spectacole şi expozitii , mai ales publicare de creaţii personale şi articole în revista Nord Est Cultural unde sunt şi Redactor Şef adjunct.În calitate de textier, membru al Uniunii Compozitorilor Români, am colaborat cu diverşi compozitori din ţarã şi din strãinãtate cum ar fi spre exemplu Marian Doru Dima din Oneşti, Dan Lucian Corb din Oradea, Elena Cezar Von Sachse din Germania, etc. Tot în Germania locuieşte şi compozitorul Rudy Löbel, alãturi de care am în lucru o operã muzicalã rock!

Aşa cum am mai precizat mai sus, prin tot ceea ce am fãcut şi fac, încerc sã promovez oraşul meu natal Oneşti, sã-i sporesc zestrea culturalã, prestigiul în ţarã şi în lume. Aşa cã, împreunã cu scriitorul şi graficianul Marian Cristian Gorun, am iniţiat în anul 2013, revista de educaţie, cultura şi civilizaţie „EXPRESIA IDEII” care şi-a schimbat între timp denumirea în „Foaie de Cenaclu Expresia Ideii” deoarece nu mai apare decât online. Aceasta cuprinde în paginile ei, oameni de culturã valoroşi de pretutindeni dar şi din Oneşti precum şi o serie de informaţii despre valorile culturale şi spirituale oneştene.

Gândul.ro: Cum credeți că ar putea fi mai bine promovată cartea românească? Unde se situează cărțile de poezie, în opinia dumneavoastră?

Mariana Bendou: Foarte bunã întrebare! Desigur cã cel mai bine, în condiţiile pandemiei actuale, cartea românească poate fi promovată foarte bine online şi în mijloacele radio-tv, prin discuţii interactive ale publicului cu autorii. În ceea ce priveşte poezia românească, aceasta ar trebui neapãrat sã se reinventeze şi sã se adapteze curentelor actuale internaţionale; poezia românească a rãmas deocamdatã conservatoare şi fie se imitã clasicii români, fie cade în  autoimitaţie… Existã o adevãratã inflaţie de poezie astãzi pe piaţã, mai ales în contextul liberalizãrii editurilor româneşti şi, ceea ce este mai trist, textele poetice fie nu sunt prea valoroase, fie au adeseori greşeli de ortografie sau chiar de exprimare!

Gândul.ro: Ce planuri literare aveți pentru anul acesta?

Mariana Bendou: Foarte, foarte multe planuri! Şi îmi doresc sã fiu sãnãtoasã pentru a le duce la bun sfârşit. Voi continua sã realizez revista internaţionalã de educaţie, culturã şi civilizaţie „Foaie de Cenaclu Expresia Ideii” şi sã mã autotraduc printr-o carte de versuri bilinve (francezã-românã), dar şi sã îl traduc în limba francezã pe poetul diplomat Nicolae Mareş. Mi-am propus sã public o carte de versuri pentru copii şi una de versuri religioase, dar şi multe alte cãrţi  cu subiecte diverse şi mult mai „serioase” în comparaţie cu poezia din care amintesc:  o carte de studii şi cercetãri  realizatã împreunã cu Vasile  Ruşeţi, o carte de teatru pentru adolescenţi, un volum de criticã literarã, un volum despre scriitorii contemporani români de inspiraţie transcedentalã, o  carte despre personalitãţi oneştene în memoriam, noi apariţii în diverse antologii naţionale şi internaţionale, un volum de prozã scurtã inspiratã de satul românesc.

Am început o serie de conferinţe virtuale pe  canalul meu de YouTube „Mariana Bendou Multimedia” şi-mi propun mai dese ieşiri de promovare personalã în mass media. Am început o serie de filme documentare pe teme literare din care primul „Regina, Maria Ta” a fost deja prezentat pe internet.

Gândul.ro: Ce impact a avut pentru dumneavoastră lipsa evenimentelor de carte și a întâlnirilor cu cititorii din ultima perioadă?

Mariana Bendou: Nu m-a afectat prea mult întrucât fie cã am fost invitatã şi am participat, fie cã am organizat evenenimente literar-artistice online. De altfel, dintotdeauna am fost adepta utilizãrii noilor tehnologii, atât ca profesor cât şi ca om de culturã, acestea constituind un valoros şi inovativ mijloc de comunicare şi de lucru ce favorizeazã în acelaşi timp schimburile culturale şi relaţiile profesionale. În acest sens, am iniţiat şi am reuşit sã organizez o serie de întâlniri tematice virtuale, prin intermediul facebook, pe platforma Zoom prin care am pus faţã în faţã, poeţi şi scriitori,  interpreţi vocali şi instrumentali, cadre didactice si elevi,  cum ar fi „Crãciunul din inima mea”, „Eminescu …altfel!”, „Valentin şi Dragobete”, etc. Eu însãmi am participat la evenimente organizate în mediul virtual de către alte instituţii şi personalitãţi, mai ales cele legate de carte.

Gândul.ro: Un mesaj de final pentru cititorii noștri? Vă mulțumim pentru timpul acordat.

Mariana Bendou: Aşa cum zice deviza mişcãrii Cultural-artistice „EXPRESIA IDEII” pe care am iniţiat-o în anul 2010, „VISEAZÃ PÂNÃ DINCOLO DE NORI!” pentru cã visele pot devenit realitate, iar dincolo de nori se aflã ceea ce cautã un spirit liber.

Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.

Oroare! Celebra prezentatoare TV a ţării, abuzată sexual în scara blocului. Atacatorul i-a pus cuţitul...
Elena Udrea a comis-o RAU la plajă! Şi-a ridicat picioarele şi s-a văzut…
FOTO. Celebrul milionar însurat, imagini compromițătoare! S-a culcat cu 3 blonde. Cum arată tinerele de...
Răcoare în casă fără aer condiţionat. Cum scapi de caniculă
Anuntul facut de Brigitte cu lacrimi in ochi! Alaturi era Florin Pastrama… S-a terminat! Decizia...
Scandalul dintre Laurențiu Reghecampf și Anamaria Prodan a ajuns subiect principal în presa din Germania!...
Românii trebuie să mai aștepte până își vor schimba buletinele. Motivul e unul cu adevărat...
AUR anunţă că iniţiază un proiect de lege anti-LGBT, similar cu cel din Ungaria
Cele opt persoane decedate duminică pe DN2 ar fi trăit cu această soluție simplă și...
BANCUL ZILEI – Ion și Maria, partidă de amor sălbatic
Ana Maria Popescu l-a lăsat cu mâna întinsă pe ministrul Sportului. „Credeam că mă așteptați...
Elena Udrea a comis-o RAU la plajă! Şi-a ridicat picioarele şi s-a văzut…
Oamenii care au fost răpiți de EXTRATEREȘTRI. Descoperire ULUITOARE făcută de un cercetător rus
E OFICIAL! Ajutoarele sociale vor crește anual. Klaus Iohannis a promulgat legea
Avertisment crunt pentru români! Ce ar putea să se întâmple cu pensiile lor. Previziuni sumbre
Anunțul Pro TV: La cine renunță după 18 ani / Unii ar fi preferat să...
Horoscop august 2021. O lună cu schimbări majore în viața sentimentală pentru aceste zodii. Ce...
REGHE A DIVORȚAT! Adevărul a ieșit la iveală chiar acum
Oana Mizil și Marian Vanghelie, decizie năucitoare. Totul s-a schimbat în ultimele ore
Un dar otrăvit: Sute de mii de români vor avea pensii mai mici
Viaţa bizară a unui miliardar. Mănâncă o singură masă pe zi iar în weekenduri deloc,...