ANALIZĂ. Incursiunea Ucrainei în Kursk, cine câștigă și ce miză este în joc

Într-o mișcare strategică surprinzătoare, forțele armata ale Ucrainei au trecut frontiera cu Rusia și au ocupat primele localități întâlnite în cale în regiunea Kursk, scrie evz.ro. La 6 august, soldații lui Zelenski au avansat 20 de kilometri dincolo de graniță, luând prin surprindere comandanții militari ruși, total nepregătiți pentru o asemenea mutare pe tabla de șah a războiului.

Publicația Limes face o analiză a ofensivei din Kursk și spune că lovitura suferită de Vladimir Putin este extrem de dureroasă pentru imaginea „Mamei Rusia”.

FLASH NEWS Nicolás Maduro și soția sa, din nou în instanță la Manhattan. Ce acuzații noi i s-au adus fostului președinte al Venezuelei

22:48

FLASH NEWS Cum va fi folosită inteligența artificială în combaterea criminalității organizate și în administrație. Ce prevede programul de guvernare depus de Luca Niculescu

22:43

Putin vede o „operațiune antiteroristă”

De la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace n-au mai fost trupe străine prezente pe teritoriul Federației Ruse.

Deși încă una dintre liniile roșii trasate de Kremlin a fost ștearsă, Putin a căutat să minimizeze gravitatea situației, etichetând eliberarea regiunii Kursk  drept o „operațiune antiteroristă”.

Însă, se poate ca această atitudine să fie, de fapt, cheia prin care Kremlinul a putut transfera comanda operațiunilor de la comandanții militari către persoane mai apropiate de el din cadrul FSB.

Relatările sunt că, în primii kilometri ai marșului prin Rusia, ucrainenii au dat peste recruți nepregătiți pentru o luptă directă și lipsiți de echipamentul necesar. Veteranii armatei Kievului au avansat fără probleme în întuneric datorită echipamentelor de vedere pe timp de noapte, pe când rușii, fără arme și tehnologie modernă, n-au avut altă variantă decât să fugă. Unii, în schimb, au ales să se predea.

Schimb de prizonieri după lovitura din Kursk?

Luați prizonieri, sute de recruți ruși vor fi, acum, „un fond de schimb”, după cum a recunoscut chiar președintele Volodimir Zelenski. El a spus chiar că vede posibilitatea unor negocieri cu Rusia.

Retorica despre „înfrângerea strategică” a lui Putin și recucerirea tuturor teritoriilor pierdute, inclusiv peninsula Crimeea, a fost înlocuită cu o idee mult mai pragmatică, aceea de a ajunge la un acord printr-un compromis teritorial și un schimb de prizonieri.

Ucrainenii spun că au cucerit și Sudja, unde se află un terminal important al gazoductului Bratstvo (Frăția), punctul de intrare al gazului rusesc în Ucraina, de unde este transportat către Slovacia, Ungaria, Cehia și Austria.

Chiar și așa, capturarea acestei localități nu schimbă prea mult datele problemei fiindcă și Gazprom, „mamutul” energetic al Europei, și-a anunțat intenția de a nu reînnoi acordul de tranzit al gazului prin Ucraina, care expiră la sfârșitul anului.

În plus, prin Sudja trece doar un procent infim, 3-5%, din importurile de gaz ale Uniunii Europene. Să nu uităm că Ungaria folosește deja gazoductul ruso-turc TurkStream pentru a-și satisface necesarul de gaz natural.

Trupele lui Zelenski ar putea ținti să ajungă la orașul Kurchatov, de pe râul Seim, unde se află o centrală nucleară importantă, cu patru reactoare. Totuși, sunt șanse mici să se întâmple asta, remarcă sursa citată.

În opinia specialiștilor militari, Ucraina a făcut și o mare greșeală: prin pătrunderea în Kursk, a dilatat frontul, care se întinde acum de la peninsula Kinburn, pe estuarul Dnepr, până la râul Oskil, în nordul Donbasului, și care mai are și o extensie suplimentară în regiunea Harkov.