Avertisment al NATO pentru Rusia: „Alianța este pregătită să-și apere toți aliații, inclusiv Turcia, împotriva oricăror amenințări”

„NATO este pregătită să-și apere toți aliații, inclusiv Turcia, împotriva oricăror amenințări”, a declarat Stoltenberg pentru presă înaintea reuniunii miniștrilor Apărării, care urmează să fie dominată de criza din Siria.

„Alianța Nord-Atlantică a răspuns deja, sporindu-și capacitatea, abilitatea și nivelul de pregătirie în a mobiliza forțe, inclusiv în sud, inclusiv în Turcia”, a subliniat el.

Stoltenberg a subliniat totodată că atacurile – aeriene și cu rachete de croazieră – ale Rusiei reprezintă „motive de îngrijorare”.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a anunțat, de asemenea, că nu s-a luat încă o decizie cu privire la nivelul prezenței trupelor NATO în Afganistan.

METEO Un nou ciclon peste România, anunță ANM. Ninge din nou, iar în weekend este ger. Când vine primăvara 

14:06

INCIDENT Agent de poliție de la Aeroportul Otopeni, prins în flagrant. Bărbatul lua mită pentru a nu opri mașinile unei firme

14:05

Implicarea militară tot mai mare a Rusiei în conflictul din Siria este unul dintre principalele puncte de pe agenda reuniunii miniștrilor Apărării din statele membre NATO, relatează BBC.

Miniștrii urmează, de asemenea, să analizeze o serie de măsuri cu privire la criza din Ucraina.

Alianța urmează să spună clar că va răspunde oricărei provocări, potrivit corespondentului BBC.

Miniștrii din statele NATO urmează să-și exprime solidaritatea față de Turcia, după incidentele aeriene cu Rusia, dar și să răspundă îngrijorării baticilor în urma implicării Rusiei în estul Ucrainei.

Ei se întâlnesc într-o atmosferă de criză profundă.

Rusia, principalul aliat al președintelui sirian Bashar al-Assad, a lansat în urmă cu o săptămână o campanie aeriană în această țară, susținând că vizează Statul islamic (SI) și alte grupări jihadiste.

Moscova a negat că atacurile sale aeriene au vizat în principal alte ținte decât SI.

Ea a anunțat miercuri că a lansat atacuri cu rachete de croazieră împotriva SI, de la bordul unor nave staționate în Marea Caspică, la aproximativ 1.500 de kilometri depărtare.

Ministerul rus de Externe a anunțat totodată că Moscova dorește să stabilească contactul cu Armata Siriană Liberă (ASL) – o grupare siriană rebelă susținută de Occident -, pentru a discuta despre lupta împotriva SI „și altor grupări teroriste”.

Însă secretarul american al Apărării Ash Carter, care participă la reuniunea NATO de joi – a anunțat că forțele care luptă împotriva SI în Siria nu vor coopera cu Rusia. „Noi credem că Rusia are o strategie greșită”, a denunțat el, precizând că rușii „continuă să atace ținte care nu sunt SI”.

– Încălcări ale spațiului aerian NATO

Campania aeriană a Rusiei în Siria a provocat temeri cu privire la producerea unor contacte accidentale între avioane rusești de război și cele ale coaliției conduse de către Statele Unite, care luptă împotriva SI de peste un an.

Oficiali de la Pentagon au dezvăluit că au fost nevoiți să efectueze recent cel puțin o manevră de „despărțire sigură”, pentru a evita ca un avion american de vânătoare să se apropie prea mut de o aeronavă rusească în spațiul aerian sirian.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg anunța marți că Rusia nu a oferit nicio explicație față de faptul că a încălcat spațiul aerian al Turciei și NATO, în incidente care „au durat mult timp” și „nu au arătat ca un accident”.

El a denunțat totodată o sporire a prezenței navale și a unor trupe terestre rusești în Siria.

Ambasadorul rus la Ankara a fost convocat de trei ori, ca răspuns la recentele încălcări de către Rusia ale spațiul aerian turc.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat Kremlinul că orice „atac asupra Turciei înseamnă un atac asupra NATO”. „Dacă Rusia pierde un prieten ca Turcia, cu care are o mulțime de cooperări, ea va pierde multe lucruri. Ea trebuie să știe acest lucru”, a avertizat Erdogan.

Războiul civil sirian a început ca o revoltă pașnică față de președintele Bashar al-Assad, în 2011, reprimată sângeros. Revolta s-a extins și a degenerat în confruntări armate între forțe proguvernamentale și diverse grupări rebele – dintre care unele luptă împotriva altora.

În acest haos, jihadiștii din cadrul Statului Islamic au cucerit bucăți importante din teritoriile Siriei și Irakului.