Procesul de mobilizare pare să devină tot mai violent în Ucraina. Din cauza deficitului sever de personal de pe front, autoritățile tind să apeleze la metode din ce în ce mai „extreme“ pentru a-i face pe cetățeni să se alăture luptelor. Regiunea Odesa, de exemplu, a devenit scena unor ciocniri dese asociate mobilizării, iar instanțele au început deja să condamne oficiali militari pentru „tortură și răpire“.
Nouă membri ai grupurilor de alertă ale TCC (Territorial Center of Recruitment /Centrul Teritorial de Recrutare) și SP (Suport Social) au fost condamnați pentru răpirea și torturarea unor bărbați, a anunțat, miercuri 14 octombrie 2026, Biroul Procurorului General al Ucrainei.
„În perioada septembrie–octombrie 2026, la Odesa, instanța a pronunțat sentințe de condamnare împotriva a nouă membri ai grupurilor de alertă ale unuia dintre centrele teritoriale de recrutare (TCC) și ale Serviciului Public (SP). Printre condamnați se numără militari și civili implicați în acțiuni de mobilizare.
Procurorii au demonstrat că, în lunile aprilie–mai 2026, aceștia au reținut ilegal bărbați pe străzile orașului, i-au urcat cu forța în mașini și i-au transportat la Centrul de Recrutare Teritorial.“, se precizează într-un comunicat al Procuraturii Generale a Ucrainei.
În timpul acestor rețineri, scrie sursa citată, „victimele au fost bătute, gaz lacrimogen a fost folosit asupra lor, au fost amenințate și umilite“. Bărbații au fost, de asemenea, obligați să furnizeze date personale și informații despre alte persoane aflate la vârsta de recrutare.
Într-un caz, o victimă a fost supusă unor amenințări cu agresiunea sexuală. Un alt bărbat a leșinat după ce i s-a aplicat gaz lacrimogen, iar un comandant i-ar fi sustras unei victime 5.200 de grivne din portofel în timpul transportului forțat al acesteia.
Toți cei nouă condamnați și-au recunoscut vinovăția și au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii Parchetului specializat din Odesa. Aceste acorduri au fost aprobate de instanță. Pledoaria, însă, nu i-a eliberat de închisoare pe cei implicați în tortură.
În funcție de rolul fiecăruia, instanța a dispus pedepse cuprinse între restricții în exercitarea funcției și peste șapte ani de închisoare. De asemenea, celor patru condamnați li s-a interzis, pe o perioadă de trei ani, să ocupe funcții în comitetele teritoriale de mobilizare și în serviciile de recrutare, precum și să participe la acțiuni de mobilizare.
Instanța a condamnat trei inculpați la câte 7 ani de închisoare pentru privare de libertate și tortură.
O altă persoană a fost condamnată la 7 ani și 1 lună de închisoare pentru privare de libertate, tortură și tâlhărie.
Doi au primit 5 ani și 1 lună de închisoare pentru privare de libertate.
Unul a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru privare de libertate, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 2 ani.
Trei inculpați au fost condamnați la câte 2 ani de închisoare pentru privare de libertate, pedeapsă înlocuită cu restrângerea unor drepturi în exercitarea funcției (restricții de serviciu) pentru aceeași perioadă.
Celor 4 condamnați pentru tortură li se interzice, de asemenea, să dețină funcții în cadrul diviziilor TCC și SP ale districtului timp de 3 ani.
Despre abuzurile centrelor de recrutare din Ucraina a vorbit recent și Dmytro Lubinets, reprezentantul pentru drepturile omului al Radei Supreme.
Dmytro Lubinets este, mai exact, un politician și jurist ucrainean care ocupă funcția de Comisar pentru Drepturile Omului al Parlamentului Ucrainei (Avocatul Poporului).
Acesta a declarat pe 13 octombrie, într-un interviu acordat Radio Svoboda, că în Ucraina au fost înregistrate aproximativ 10 cazuri în care reprezentanții centrelor teritoriale de recrutare și sprijin social au pătruns în case private, în curți sau în alte spații private și au scos cu forța bărbații de acolo.
Potrivit acestuia, astfel de cazuri sunt înregistrate în diferite regiuni ale țării. În opinia lui Lubinec, este vorba de un fel de test pentru a vedea care va fi reacția juridică.
„Cred că este o verificare a reacției juridice care va urma în cazul în care angajații TCC și SP vor intra chiar și în spații private și îi vor scoate cu forța pe proprietari de acolo. Adică au încercat într-o regiune – a existat o reacție, acum încearcă în alte regiuni”, a menționat Lubinec.
Lubinec a precizat că, în prezent, nu există informații privind cazuri în care angajații Centrului de Recrutare Militară ar fi spart ușile. Potrivit acestuia, de obicei oamenii deschid singuri ușile sau acestea rămân deschise, după care militarii intră în incintă și îi iau pe bărbați cu forța.
Acesta a subliniat că, în opinia sa, astfel de acțiuni pot prezenta elemente constitutive ale unor infracțiuni penale.
Anterior, în același interviu, Lubinec a enumerat tipurile de plângeri împotriva militarilor cu care ucrainenii se adresează cel mai des Biroului său. Pe primul loc se află reținerea fizică, precum și privarea ilegală de libertate personală în incinta Centrului de Control Transfrontalier și a Punctului de trecere a frontierei. El a explicat că, printre organele care pot reține o persoană, legea prevede doar Poliția Națională, Garda Națională și Serviciul de Frontieră al Ucrainei.
Pe 23 iulie anul acesta, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ministrul Apărării al Ucrainei, Yevhenia Khmara, și comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapat, vor trebui să rezolve problema mobilizării.
„Chestiunea închiderii spațiului aerian, chestiunea Centrului de Coordonare a Mobilizării, chestiunea aspectului normal – dacă se poate spune așa – al mobilizării. Toate acestea vor trebui rezolvate împreună”, a subliniat atunci Zelenski.