Oficial NATO, despre reuniunea miniștrilor de externe ai Alianței: Ucraina NU vine. PLUS: Aliații așteaptă invitația de a rămâne în Afganistan

Ucraina, unul dintre principalii parteneri strategici ai NATO, nu participă la reuniunea miniștrilor de Externe ai Alianței Nord-Atlantice, din 3 și 4 decembrie, ne-a declarat, la Bruxelles, un oficial NATO.

În calendarul de miercuri al reuniunii figurează Forumul NATO-Rusia și Comisia NATO-Georgia, nu și o Comisie NATO-Ucraina (NUC), după cum era de așteptat.

Absența Kievului de la reuniunea de la Bruxelles vine în contextul unor tensiuni deosebit de puternice în Ucraina, după decizia președintelui Viktor Ianukovici de a nu semna, la Summitul de la Vilnius de la finele săptămânii trecute, Acordurile de asociere și liber schimb cu UE, cedând astfel presiunilor rusești.

EXCLUSIV Am aflat cât valorează viața unui cetățean pentru statul român. Unei femei bolnave de cancer i-a fost refuzat un medicament pe motiv că depășește „limitele rezonabile.” Care e suma pe care CNAS refuză să o deconteze pentru salvarea unei vieți

05:00

VIDEO Momente de coșmar la bordul unui avion. Un incendiu a izbucnit în cabină. Aeronava a aterizat forțat în India

23:10

Oamenii au ieșit în ultimele zile în stradă cu zecile de mii, cerând demisia Administrației Ianukovici. Protestele, care au dus la confruntări cu forțele de ordine și inclusiv la blocarea, luni, a sediului Guvernului, sunt privite cu îngrijorare la Bruxelles, atât în instituțiile europene, cât și la sediul NATO.

Înainte de a spune „nu” integrării europene (explicațiile lui, AICI), președintele Ianukovici a decis că, la cinci ani de la anunțarea candidaturii, țara pe care o conduce nu mai este interesată de aderarea la NATO și a ales, în formularea Secretarului General, Anders Fogh Rasmussen, o politică „non-bloc”. În aceste condiții, NUC, Comisia NATO-Ucraina, rămâne singura legătură a cooperării cu Alianța Nord-Atlantică.

Oficial NATO, despre Afganistan: Trebuie să existe o invitație de a rămâne după 2014

Reuniunea miniștrilor de Externe ai Alianței Nord Atlantice, care are loc în 3 și 4 decembrie la Bruxelles, este prima din cele cinci (trei la nivel de miniștri de externe, două la nivel de miniștri ai apărării) care pregătesc summitul NATO din 3-4 septembrie 2014, a cărui gazdă va fi Țara Galilor. Dincolo de șefii diplomațiilor țărilor aliate, la reuniune participă numeroși oficiali din țările partenere. Șefa diplomației UE, Catherine Ashton, va fi prezentă, la fel și miniștrii afgani de Interne și Externe, Umar Daudzai și  Zarar Ahmad Moqbel Osmani, alături de Hirofumi Nakasone, ministrul nipon de Externe.

Unul dintre principalele subiecte de discuție va fi prezența NATO în Afganistan post-retragerea din 2014. În acest moment, planul strategic, militar, dar și logistic al retragerii forțelor combatante este condiționat de semnarea Acordului Bilateral de Securitate SUA-Afganistan. Președintele Hamid Karzai refuză deocamdată să îl semneze, ceea ce blochează și un eventual acord la nivel NATO, Status of Forces Agreement (SOFA).

Dacă va mai exista o prezență NATO în Afganistan din 2015, sub forma misiunii „Resolute Support” – și toți oficialii NATO sunt în favoarea unui astfel de scenariu, considerat responsabil – , trebuie să existe o invitație din partea guvernului afgan și un cadru legal, au explicat luni oficiali de vârf ai NATO. Fără o asemenea invitație, s-ar putea ajunge la opțiunea zero, adică retragere completă, care, în vederea unor surse diplomatice ale Alianței, ar periclita orice succes al misunii NATO din Afganistan. Dincolo de acest aspect, nesemnarea acestor acorduri și, implicit, retragerea totală din Afganistan, ar putea duce și la tăierea fondurilor pentru dezvoltare, de 4,1 miliarde de dolari pe an. Motivul, spun sursele amintite, este că donatorii nu vor avea încredere să mai acorde aceste fonduri fără a ști că există un control internațional asupra lor.

În cazul în care Karzai decide să semneze acordurile cu americanii, pe de-o parte, și cu NATO, pe de altă parte, Alianța Nord-Atlantică ia în calcul o prezență de 8.000-12.000 de persoane post-2014.