Presa ucraineană, impresionată de Autostrada Moldovei A7: „România construiește în timp record un coridor strategic care leagă Ucraina de Europa”
Presa ucraineană prezintă Autostrada Moldovei A7 drept un viitor coridor strategic între Ucraina, România și UE. Jurnaliștii la Kiev remarcă ritmul alert al lucrărilor și importanța conexiunii spre Siret, care ar putea transforma transportul de mărfuri și accesul către Portul Constanța.
Construcția Autostrăzii Moldovei A7 a atras atenția presei din Ucraina, care prezintă proiectul românesc drept una dintre viitoarele legături rutiere importante dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Jurnaliștii ucraineni vorbesc despre „o nouă cale către Ucraina” și remarcă ritmul în care România construiește infrastructura rutieră ce va lega sudul și estul țării de Moldova și, ulterior, de frontiera ucraineană.
Proiectul A7 urmărește dezvoltarea unui coridor rutier de mare capacitate pe axa Ploiești–Buzău–Focșani–Bacău–Pașcani, cu continuarea infrastructurii de mare viteză către Suceava și Siret.
Pentru Ucraina, miza depășește însă cu mult construirea unei noi autostrăzi în România.
Conectarea infrastructurii rutiere de mare viteză la frontiera româno-ucraineană ar putea crea un nou coridor logistic către Uniunea Europeană și Portul Constanța, devenit esențial pentru o parte dintre fluxurile comerciale ucrainene după declanșarea invaziei ruse la scară largă.
Presa ucraineană subliniază și diferența față de vechiul traseu E85, una dintre cele mai circulate axe rutiere din Moldova și un drum marcat de-a lungul anilor de numeroase accidente grave.
Noua infrastructură este proiectată la standard de autostradă, cu două benzi pe sens, separarea fluxurilor de circulație și noduri rutiere care elimină intersecțiile clasice la nivel.
Sursa video – X/Autostrada Moldovei A7
Traseul deservește sau conectează unele dintre principalele centre urbane ale Moldovei, între care Buzău, Focșani, Bacău, Roman, Pașcani și Suceava, înainte de continuarea către frontiera cu Ucraina.
Presa ucraineană: A7 devine un coridor strategic spre Europa
Proiectele care formează A7 au fost lansate înaintea războiului la scară largă din Ucraina, iar o parte importantă a investițiilor beneficiază de finanțare europeană. Costurile pentru dezvoltarea întregului coridor rutier sunt de ordinul mai multor miliarde de euro, iar România a început deja să deschidă circulației tronsoanele finalizate, mai scriu jurnaliștii ucraineni.
Pentru Ucraina, cele mai importante sunt însă secțiunile nordice, care vor duce infrastructura de mare viteză către Suceava și punctul de frontieră Siret–Porubne. Jurnaliștii din țara vecină vorbesc inclusiv despre perspectiva modernizării unui sector de aproximativ 14 kilometri de pe teritoriul Ucrainei, astfel încât legătura rutieră să nu se oprească efectiv la frontieră.
O asemenea conexiune ar putea avea efecte importante asupra transportului internațional de mărfuri. De la începutul războiului, România și în special Portul Constanța au dobândit o importanță strategică pentru comerțul exterior ucrainean.
Prin infrastructura românească au fost tranzitate mărfuri ucrainene, inclusiv produse agricole, în timp ce traseul funcționează și în sens invers pentru bunurile care intră în Ucraina. O conexiune rutieră rapidă către România ar putea reduce timpii de transport și ar oferi Kievului încă o alternativă la marile coridoare logistice care traversează Polonia, Slovacia și Ungaria.
Avantajul nu constă neapărat în înlocuirea acestor rute, ci în diversificarea accesului Ucrainei către piața europeană.
Cu cât există mai multe variante funcționale de transport, cu atât dependența de blocajele produse la o anumită frontieră sau pe un anumit coridor devine mai redusă.
Concurența dintre transportatori și operatorii logistici ar putea contribui, de asemenea, la reducerea costurilor, în special pentru mărfurile în cazul cărora timpul petrecut pe drum sau la frontieră are o influență importantă asupra prețului final.
A7 ar putea conta și pentru securitatea Ucrainei și reconstrucția de după război
Importanța proiectului este analizată de presa ucraineană și din perspectiva securității regionale. O infrastructură rutieră modernă, capabilă să suporte transporturi grele, poate avea o funcție duală. Pe lângă traficul civil și comercial, astfel de coridoare pot facilita, atunci când situația o impune, deplasarea rapidă a echipamentelor și transporturilor militare.
Pentru Ucraina, acest lucru ar putea însemna o conexiune suplimentară cu statele din sudul Europei și cu infrastructura strategică de pe teritoriul României.
Rolul A7 ar putea deveni și mai important după încheierea războiului. Reconstrucția Ucrainei va presupune transportarea unor cantități uriașe de materiale, utilaje și echipamente, iar existența mai multor coridoare de mare capacitate către Uniunea Europeană ar putea deveni esențială.
Sursa video – X/Autostrada Moldovei A7
Beneficiile nu sunt însă doar pentru Ucraina.
Autostrada Moldovei reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura rutieră din estul României și poate schimba inclusiv economia regiunilor pe care le traversează.
Accesul rapid la infrastructură rutieră de mare capacitate poate atrage investiții, parcuri industriale, depozite și centre logistice în zone care, timp de decenii, au fost dezavantajate de lipsa autostrăzilor.
Există însă și o condiție importantă pentru ca întregul coridor să funcționeze la adevăratul său potențial. Infrastructura trebuie modernizată și de partea ucraineană.
Punctul de trecere Porubne–Siret va avea nevoie de suficientă capacitate pentru a prelua fluxurile suplimentare de trafic, iar drumurile care continuă de la frontieră către interiorul Ucrainei trebuie, la rândul lor, modernizate.
O parte dintre proiectele necesare beneficiază deja de sprijin european.
Dacă infrastructura va fi dezvoltată coerent de ambele părți ale frontierei, conexiunea prin România ar putea deveni unul dintre coridoarele importante ale Ucrainei către Uniunea Europeană și Marea Neagră, atât pentru comerțul din timpul războiului, cât mai ales pentru economia și reconstrucția țării în perioada postbelică.