Putin cere consolidarea arsenalului nuclear. Cum vrea să distrugă sistemele antirachetă

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat joi, în contextul tensiunilor cu SUA, consolidarea arsenalului nuclear și dezvoltarea unor rachete capabile să distrugă orice sistem antirachetă, o referire la elementele antibalistice NATO, instalate inclusiv în România.

„Trebuie să consolidăm forțele nucleare strategice; în acest sens, trebuie să dezvoltăm rachete capabile să depășească orice sistem antibalistic actual și viitor”, a declarat Vladimir Putin, citat de agenția Tass, la o reuniune desfășurată joi la Ministerul rus al Apărării.

„Și capabilitățile strategice nonnucleare trebuie să ajungă la un nivel calitativ mai înalt, pentru a putea neutraliza orice amenințare militară”, a adăugat Vladimir Putin. 

NEWS ALERT Trump: Iranul a promis că nu va dezvolta arme nucleare timp de peste 20 de ani

22:25

MARIUS TUCĂ SHOW Gândul prezintă Best of Marius Tucă Show – vineri, 17 aprilie, de la ora 20.00

22:00

Liderul de la Kremlin a făcut acest anunț în contextul tensiunilor din ce în ce mai mari dintre Moscova și Washington. Rusia consideră că aproape toate canalele de comunicare cu Statele Unite sunt blocate și că nu există șanse de îmbunătățire a relațiilor pe termen scurt, a anunțat miercuri Kremlinul, în timp ce Departamentul de Stat american susține că dialogul va continua în anumite domenii. „În relația cu Statele Unite, aproape toate nivelurile de dialog sunt înghețate. Nu comunicăm unii cu alții, iar acolo unde o facem este un dialog la nivel minim”, a anunțat miercuri seară Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției Rusiei. Într-un interviu acordat postului rus MIR, Dmitri Peskov a subliniat că Moscova nu se așteaptă ca Administrația Donald Trump să respingă rapid extinderea Alianței Nord-Atlantice, astfel că relațiile cu Washingtonul nu se pot îmbunătăți pe termen scurt.

Departamentul de Stat a exprimat surprindere în legătură cu poziția Kremlinului. „Este dificil să aflăm cu exactitate care este sensul acestui comentariu, dar angajamentul diplomatic cu Rusia continuă într-o gamă largă de subiecte. Se știe că avem disensiuni semnificative cu Moscova, dar nu s-a întrerupt dialogul”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.
„În problemele majore, cele care contează cel mai mult, dialogul continuă. Nu știu ce să spun despre comentariile Kremlinului. Nu acesta este modul în care vedem noi comunicarea între Moscova și Washington”, a explicat John Kirby.

Tensiunile dintre Statele Unite și Rusia au culminat în anul 2014, când, pe fondul crizei politice care a condus la înlăturarea Administrației proruse din Ucraina, Moscova a anexat regiunea Crimeea. Relațiile au continuat să se deterioreze în contextul în care Occidentul a impus sancțiuni Rusiei din cauza presupusei implicări în conflictul separatist izbucnit în estul Ucrainei. Moscova a criticat în mod repetat extinderea Alianței Nord-Atlantice, suplimentarea efectivelor occidentale în Europa de Est și instalarea unor sisteme antirachetă NATO în România și Polonia. Un alt subiect de dispută este conflictul din Siria, în contextul în care Statele Unite vor înlăturarea regimului Bashar al-Assad, susținut politic și militar de Rusia. În urmă cu un an, doborârea unui avion militar rus de către armata turcă a atras critici vehemente din partea Rusiei la adresa Turciei, stat membru NATO, și a Occidentului. Între timp, în contextul tentativei de lovitură de stat din Turcia, Administrația Recep Tayyip Erdogan a reluat cooperarea cu președintele Vladimir Putin. Oficiali de la Moscova au semnalat luni că asasinarea ambasadorului rus la Ankara, Andrei Karlov, este un act de provocare orchestrat de adversarii îmbunătățirii relațiilor dintre Turcia și Rusia. Asasinul ambasadorului Rusiei era membru al mișcării clericului musulman disident Fethullah Gülen, aflat în SUA, a acuzat președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

În noiembrie, Vladimir Putin afirma că țări membre NATO au fost supuse presiunilor Statelor Unite pentru a accepta sisteme antibalistice, avertizând cu măsuri simetrice și apreciind că Alianța Nord-Atlantică creează „amenințări externe” pentru a impune reguli țărilor membre.

Administrația Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori inițiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România și Polonia, precum și montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul și NATO susțin că instalațiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea amenințărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează amenințarea nord-coreeană. Relațiile dintre Rusia și Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina și Siria.

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă. Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul și Coreea de Nord. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) sunt instalate la baza de la Deveselu (România) și vor fi montate în Polonia. Nave americane echipate cu sisteme antibalistice patrulează în Marea Mediterană. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.