Putin, într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Olaf Scholz: ”Poziţia Occidentului care sprijină Kievul este distructivă”

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis cancelarului german Olaf Scholz în timpul unei convorbiri telefonice că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit „necesare şi inevitabile”. Liderul de la Kremlin a denunțat și poziţia „distructivă” a Occidentului care sprijină Kievul şi a îndemnat Berlinul să-şi regândească abordarea.

„S-a subliniat că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului”, a anunţat Kremlinul într-un comunicat, rezumând cuvintele lui Vladimir Putin adresate lui Olaf Scholz în timpul primei lor convorbiri de la mijlocul lunii septembrie, informează Reuters și AFP, preluate de Agerpres.

EXCLUSIV Povestea lui Andrei Nemțișor, elevul de aur al României, în exclusivitate pentru Gândul. Cum a reușit să ia premiul I la Olimpiada Balcanică de Informatică și să aibă un palmares care rescrie standardele excelenței în plan internațional

14:08

CONTROVERSĂ „Iubesc gazul rusesc”. Un politician polonez de extremă dreapta, susținut de AfD, cere reluarea proiectului North Stream

13:56

Același lucru este valabil și pentru atacul terorist împotriva gazoductelor Nord Stream și Nord Stream 2. Circumstanțele necesită o investigație transparentă cu participarea agențiilor relevante ale Rusiei, a mai transmis serviciul de presă al Kremlinului, potrivit agenței ruse de presă Tass.

Potrivit lui Putin, Kievul este responsabil de exploziile care au distrus podul din Crimeea şi instalaţii energetice ruse, astfel că Moscova are dreptul să bombardeze infrastructurile energetice ale Ucrainei, lăsând în frig şi întuneric milioane de civili.

De asemenea, Putin s-a plâns încă o dată de sprijinul financiar şi militar acordat de Occident Ucrainei, ceea ce i-a permis Kievului să-i provoace Rusiei înfrângeri umilitoare.

Potrivit preşedintelui rus, poziţia Occidentului este „distructivă”, pentru că, întărită de sprijinul politic, financiar şi militar al Occidentului, „Kievul respinge ideea oricărei negocieri” şi „îi incită pe ucrainenii radicali naţionalişti să comită crime sângeroase”.

Totodată, Vladimir Putin l-a îndemnat pe Scholz „să-şi regândească abordarea în contextul evenimentelor ucrainene”.

Olaf Scholz i-a cerut lui Putin să-și retragă trupele din Ucraina pentru a se putea ajunge la o „soluţie diplomatică”

Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului federal german, Olaf Scholz i-a cerut vineri lui Vladimir Putin retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se putea ajunge la o „soluţie diplomatică”.

Scholz „a insistat pe lângă preşedintele rus pentru ca o soluţie diplomatică să fie găsită cât de repede posibil, ceea ce ar implica retragerea trupelor ruse”, a informat Steffen Hebestreit într-un comunicat.

De asemenea, cancelarul german a condamnat în timpul convorbirii sale cu Putin „atacurile aeriene ruse împotriva infrastructurilor civile în Ucraina şi a subliniat hotărârea Germaniei de a ajuta Ucraina să-şi asigure capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse”, continuă comunicatul.

Cei doi lideri, care au convenit să „rămână în contact”, au evocat între altele „situaţia alimentară mondială, extrem de tensionată din cauza războiului de agresiune rus”. Ei „au subliniat rolul important al acordului asupra exporturilor de cereale, prelungit recent sub egida Naţiunilor Unite”, conchide comunicatul guvernului german.

„Au fost abordate problemele implementării pachetului de acorduri de la Istanbul din 22 iulie privind exportul cerealelor ucrainene din porturile Mării Negre și deblocarea exportului rusesc de alimente și îngrășăminte. S-a subliniat necesitatea unei performanțe corecte și cuprinzătoare a tranzacției cu cereale, ceea ce înseamnă eliminarea tuturor barierelor pentru aprovizionarea Rusiei”, transmite și serviciul de presă al Kremlinului.

Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat, la sfârşitul lui septembrie, anexarea a patru regiuni ale Ucrainei – chiar dacă Rusia nu le controlează în totalitate -, pe lângă Crimeea deja anexată în 2014.

Kievul respinge orice negociere cu Putin fără respectarea de către Rusia a integrităţii sale teritoriale, care să includă Crimeea.

Din punct de vedere militar, armata rusă a înregistrat mai multe înfrângeri, fiind obligată să se retragă din nordul Ucrainei în aprilie, apoi dintr-o zonă din nord-est în septembrie şi în cele din urmă dintr-o zonă din sud în noiembrie.

Prin urmare, începând din octombrie, forţele ruse au adoptat drept tactică bombardarea instalaţiilor ce furnizează electricitate şi căldură în Ucraina, în timp ce iarna este pe cale să se instaleze pe deplin în această ţară.

Puţin mai devreme vineri, Kremlinul a respins condiţiile evocate cu o zi înainte de preşedintele american Joe Biden, care s-a declarat „gata să discute” cu Vladimir Putin dacă acesta „caută un mijloc de a pune capăt războiului” în Ucraina, fixând ca primă condiţie o retragere a trupelor ruse.

„Biden a spus de facto că negocierile vor fi posibile numai după ce Putin va părăsi Ucraina”, ceea ce Moscova „evident” că respinge, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov. „Operaţiunea militară continuă”, a adăugat el.