RĂZBOI Israel-Hamas, ziua 207: Germania insistă pentru soluția cu două state/SUA cer Curții Penale Internaţionale să stea departe de Israel

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, s-a pronunţat în favoarea unei soluţii cu două state în timpul discuţiilor cu omologi din ţări occidentale şi arabe care au avut loc la Riad.,

De asemenea, ea a pledat pentru un ajutor umanitar mai mare acordat Fâşiei Gaza.

Baerbock cere recunoașterea statului Palestina

În timpul discuţiilor, Baerbock a subliniat că un stat palestinian independent, ca parte a unui proces de pace cuprinzător şi a unei soluţii cu două state, rămâne un obiectiv clar al politicii germane.

Diplomatul german a participat la această întâlnire a miniştrilor de Externe arabi şi europeni de la Riad, iniţiată de Arabia Saudită şi Norvegia, la care pe ordinea de zi s-au aflat perspectiva unei soluţii cu două state şi recunoaşterea Palestinei.

O soluţie cu două state prevede coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian, bazat pe graniţele teritoriilor palestiniene ocupate de Israel din 1967 – Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.

TURISM Cabanierii de pe Valea Prahovei, afectați de lipsa turiștilor chiar în perioada sărbătorilor de iarnă. Gestul disperat al unui antreprenor din Predeal

23:58

EXTERNE Sârbii nu prea mai vor să adere la Uniunea Europeană, după ce în urmă cu 15 ani sprijinul era de 70%. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj

23:15

Cu toate acestea, guvernul israelian respinge definitiv o astfel de soluţie cu două state.

De asemenea, Baerbock a precizat că „acum este o nevoie urgentă de îmbunătăţire a accesului umanitar în Gaza şi de eliberarea ostaticilor”.

SUA nu acceptă o anchetă a CPI

„Statele Unite nu sunt în favoarea” unei anchete penale la adresa oficialilor israelieni din cauza conflictului din Fâşia Gaza, într-un moment în care liderii de la Tel Aviv sunt îngrijoraţi de posibile mandate de arestare emise pe numele lor, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

„Credem că CPI nu are competenţă în această chestiune”, a adăugat Karine Jean-Pierre. „Întotdeauna am fost clari în privinţa anchetei efectuate de instituţia de la Haga”, a subliniat purtătoarea de cuvânt.

Nici Statele Unite, nici Israelul nu sunt membri ai Curţii, însă Autoritatea Naţională Palestiniană a aderat în 2015.

Potrivit agenției de presă Axios, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut preşedintelui american Joe Biden, în timpul unei convorbiri telefonice, să îl ajute să împiedice emiterea de mandate de arestare care i-ar putea viza pe premier, pe ministrul Apărării şi pe şeful Statului Major din Israel.

Karine Jean-Pierre nu a comentat conţinutul conversaţiei dintre cei doi lideri, spunând că aceasta s-a concentrat în principal pe negocierile în curs privind încetarea focului şi eliberarea ostaticilor deţinuţi în Gaza.

Pe 26 aprilie, premierul Benjamin Netanyahu a scris pe reţeaua de socializare X că „ameninţarea cu arestarea de militari şi oficiali ai singurei democraţii din Orientul Mijlociu şi a singurului stat evreiesc din lume este scandaloasă şi ar crea un precedent periculos”.

Under my leadership, Israel will never accept any attempt by the ICC to undermine its inherent right of self-defense.

The threat to seize the soldiers and officials of the Middle East’s only democracy and the world’s only Jewish state is outrageous. We will not bow to it.
Israel…

— Benjamin Netanyahu – בנימין נתניהו (@netanyahu) April 26, 2024

Israelul, investigat pentru crime de război

CPI a deschis o investigaţie în 2021 asupra Israelului pentru posibile crime de război comise în teritoriile palestiniene.

Procurorul Curţii, Karim Khan, a indicat că această anchetă s-a extins şi la ostilităţile declanşate pe 7 octombrie, cu referire la atacul Hamas pe teritoriul israelian și în urma căruia Israelul a lansat o vastă operaţiune militară în Fâşia Gaza.

CPI nu a făcut până acum niciun comentariu cu privire la posibila publicare a mandatelor de arestare.

CPI, care funcţionează din 2002, este responsabilă de urmărirea penală şi judecarea persoanelor vinovate de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii.

În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război în Ucraina.