SUCCESORUL lui Rasmussen. Cum a ajuns un activist anti-NATO să conducă Alianța

Jens Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, îi va succeda lui Anders Fogh Rasmussen, care a deținut această funcție începând din august 2009.

Decizia a fost luată în cursul reuniunii ambasadorilor statelor membre NATO. „Consiliul Nord-Atlantic a decis să îl numească pe domnul Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO și de președinte al Consiliului”, informează un comunicat oficial.

Jens Stoltenberg a fost în tinerețe un activist anti-NATO, însă experiența pe scena politică l-a transformat într-un susținător al consensului, ceea ce poate reprezenta un avantaj în relațiile cu Rusia, relatează AFP.

De profesie economist, Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, nu a avut o înclinație specială pentru problemele de apărare și de securitate, dar cei 10 ani în care s-a aflat la conducerea mai multor Guverne din Norvegia i-au consolidat reputația pe scena internațională, dar și abilitățile de negociator.

SCANDALOS Țara care are cea mai mare criză umanitară înregistrată vreodată în lume. Mii de morți, milioane de persoane strămutate. Cum va arăta „dezordinea mondială” în 2026

11:20

ECONOMIE Cristian Socol: Despre situația fiscal-bugetară și datoria guvernamentală a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Țara implementează cea mai dură austeritate din UE

11:12

Primul secretar general al NATO provenit dintr-o țară având frontieră cu Rusia, politicianul laburist a avut relații bune cu Moscova, un avantaj important într-un moment în care criza din Crimeea a provocat tensiuni care amintesc de Războiul Rece.

Sub conducerea sa, Norvegia și Rusia au încheiat acorduri importante în vederea delimitării frontierei în Marea Barents și a eliminării obligativității vizelor pentru cetățenii care locuiesc în localitățile din apropierea frontierei.

„Experiența lui Stoltenberg și a Norvegiei ca vecini ai Rusiei vor fi fără îndoială folositoare”, aprecia recent cotidianul norvegian Aftenposten. „Natura relației dintre Occident și Rusia se decide însă în altă parte decât în structurile NATO”, adaugă cotidianul norvegian, făcând referire la UE și, în special, la Washington.

În tinerețe, Jens Stoltenberg a participat la manifestații împotriva NATO și a Comunității Europene, însă ulterior a devenit un susținător al acestor organizații.

El a participat în adolescență la manifestațiile vizând ambasada SUA, în semn de protest față de bombardamentul lansat de aviația americană asupra orașului Hai Phong, din Vietnam, în 1973.

În 1985, el a preluat conducerea tineretului laburist, care milita atunci pentru ieșirea Norvegiei din NATO, însă, ulterior, formațiunea condusă de Jens Stoltenberg, a devenit o susținătoare a Alianței Nord-Atlantice.

„Cel mai probabil, ideile sale radicale s-au pierdut odată cu trecerea timpului, dar nu au dispărut total”, nota cotidianul The Wall Street Journal, într-un editorial publicat în cursul acestei săptămâni.

În calitate de ministru, Jens Stoltenberg a protestat față de testele nucleare realizate de Franța în Moruroa, în Oceanul Pacific, participând la un protest cu bicicleta pe traseul Oslo-Paris, în 1995, reamintește The Wall Street Journal.

– Un negociator experimentat

Născut într-o familie cu vastă experiență politică – tatăl său a fost minstru al Apărării, iar ulterior ministru de Externe, în timp ce mama sa fost secretar de Stat – Jens Stoltenberg, căsătorit și tatăl a doi copii, s-a dedicat, la rândul său, carierei politice.

Deputat în 1991, ministru al Energiei, iar ulterior de Finanțe, Jens Stoltenberg a devenit în 2000, la 41 de ani, cel mai tânăr premier norvegian. A ocupat postul temporar, dar a revenit la conducerea Guvernului norvegian în octombrie 2005 și s-a aflat în această funcție până în octombrie anul trecut.

Sub conducerea sa, Guvernul norvegian a decis participarea la războiul din Afganistan și la bombardamentele împotriva Libiei.

Țară cu o tradiție pacifistă, Norvegia este, grație bogățiilor petroliere de care dispune, unul dintre puținii membri ai Alianței care a decis creșterea bugetului alocat armatei, în timp ce alți aliați au fost nevoiți să reducă aceste cheltuieli, pe fondul crizei economice.

Foarte popular în Norvegia, Stoltenberg a impresionat după ce a pledat pentru „mai multă democrație” și „mai multă toleranță” în urma atacului extremist comis de Anders Behring Breivik, care ucis 77 de persoane la 22 iulie 2011.

Negociator experimentat, Jens Stoltenberg este un susținător al compromisului, astfel că unii dintre apropiații săi i-au reproșat că evită conflictul. „Nimeni nu poate vedea în Jens Stoltenberg un adept al forței în politica de securitate”, afirmă Gunnar Stavrum, analist la cotidianul online Nettavisen. El consideră că „alegerea lui Jens Stoltenberg arată că, într-o perioadă de intensificare a conflictelor internaționale, marile puteri din NATO susțin un secretar general dispus la compromis”.

Luminita Bogdan, [email protected]