INTERVIU | Iulian Chifu, analist de politică externă, explică imaginile dramatice de pe aeroportul din Kabul: ”A fost orchestrat acest eveniment. Este cea mai mare palmă dată talibanilor”

INTERVIU | Iulian Chifu, analist de politică externă, explică imaginile dramatice de pe aeroportul din Kabul: ”A fost orchestrat acest eveniment. Este cea mai mare palmă dată talibanilor”
Publicat: 24/08/2021, 09:00
Actualizat: 24/08/2021, 09:18

Iulian Chifu, analist de politică externă și fost consilier prezidențial, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre implicațiile crizei politice și umanitare din Afganistanul controlat de talibani, teama pentru represaliile din orașele ocupate și a analizat victoria rapidă și totală a militanților fundamentaliști, aceiași care au condus țara în urmă cu 20 de ani, cu ideologie de Evul Mediu, brutală, haotică, tribală, ca o confederație de clanuri. 

Preluarea puterii de către talibani a generat imagini care vor face istorie. Un videoclip și mai multe fotografii arată momentul în care un bebeluș a fost predat unui soldat american, peste un gard, la aeroportul din Kabul. Este cea mai recentă imagine care arată oamenii disperați să fugă din calea talibanilor și imploră trupe și aliați americani să-i ajute să-i evacueze. Fotografia cu 640 de afgani strânși în cala unui avion al Forțelor Aeriene ale SUA este un simbol puternic al grabei, haosului și angoasei care au marcat efortul de evacuare. Un alt videoclip dramatic, care arată zeci de afgani alergând după un avion militar american în timp ce se îndepărta de aeroportul Kabul, încercând cu disperare să se agațe de aeronavă, a făcut înconjurul lumii.

”Scenele de pe aeroportul din Kabul au foarte multe chei. Acele scene s-au întâmplat pentru că, la nivelul populației afgane, s-a lansat zvonul că pe aeroport se vor oferi 20.000 de vize. De fapt, a fost orchestrat acest eveniment”, spune Iulian Chifu.

Progresele uimitor de rapide ale talibanilor în Afganistan au declanșat alarma globală și au atras critici dure chiar și din partea unora dintre cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite. Pe măsură ce luptătorii talibani au intrat în Kabul și Statele Unite s-au grăbit să-și evacueze cetățenii, au crescut îngrijorările cu privire la faptul că haosul ar putea să dezlănțuie un dezastru umanitar major și să declanșeze un nou exod de refugiați.

Voci din întreaga lume se întreabă dacă Statele Unite își vor putea îndeplini angajamentele de securitate de lungă durată care se întind din Europa până în Asia de Est, spune analistul de politică externă.

Despre o guvernare a talibanilor, Iulian Chifu spune că impactul major va fi determinat de formarea guvernului, de structurarea mișcării talibane, de legitimarea preluării puterii și de ”activitățile acestei structuri de tip mozaic, care au fost văzute deja cu atrocități și măceluri în anumite regiuni”.


Cine sunt talibanii de astăzi?

Talibanii de astăzi sunt aceiași care, în urmă cu 20 de ani, au condus Afganistanul. Chiar dacă în prezent au îmbrățișat alte maniere și par să adopte un alt mod de operare, în principiu, este aceeași organizație cu aceeași ideologie de Evul Mediu – brutală, haotică, tribală, ca o confederație de clanuri -, aplicând o formă extremă de interpretare violentă a legii Sharia. Este puțin credibil că a avut loc o schimbare fundamentală în ceea ce îi privește. În orice caz, este foarte devreme pentru a face afirmația că ar avea măcar intenția să adopte o asemenea schimbare.

Talibanii reprezintă o etichetă. Există o structură de tip tribal care reunește lideri responsabili din diferite regiuni și provincii. Ba în Afganistan, fiecare vale are șeful ei, care acționează discreționar, ține cont în mică măsură și, când are el interes, de anumite ordine venite, cumva, de sus. Structura verticală este prezumată, în niciun caz nu este una strictă, nu este o mișcare centralizată.

Unele părți din zona rurală, dar și din orașe, au fost cucerite cu arma în mână, în perioada războiului deschis, de către talibani. În ultimele 7-14 zile, talibanii au intrat în marile orașe fără luptă, iar în cele mai multe cazuri, prin acorduri cu autoritățile afgane locale, regionale și provinciale. Tipul de comportament al talibanilor este sensibil diferit aici, mai deferent, probabil urmare a unor acorduri secvențiale, parțiale și, totodată, parțial respectate.

La fel și în Kabul, o capitală cosmopolită, mai sofisticată, cu oameni mai avuți, care au cunoscut libertățile și măcar o formă de democrație electivă, este mai dificil să conduci aici cu legea Sharia. Există anumite tipuri de acorduri și în Kabul, cu anumiți lideri, spre exemplu, cu Abdullah Abdullah, care a rămas în Afganistan, după fuga președintelui afgan, Ashraf Ghani. Sunt mai mulți lideri, care au tipuri de aranjamente ce vor fi văzute odată cu formarea guvernului, anunțat de talibani că va conține și afgani care făceau parte din guvernul anterior sau erau apropiați formei anterioare de guvernare.

Cum descrieți trupele afgane în comparație cu cele talibane?

Afganistan a avut cele mai bine pregătite trupe, cele mai dotate, însă nu erau plătite tot timpul, nu erau dotate cu ce aveau nevoie la timp, banii se virau către conducerea politică și nu ajungeau la acestea, iar în cele mai multe cazuri, erau raportați “shadow soldiers”, oameni care nu existau decât pe acte.

Dincolo de pregătire și înarmare, partea afgană nu a avut leaderhip și conducere politică. Odată cu fuga președintelui Ashraf Ghani, exista o probabilitate mică ca partea afgană să acționeze.

Fosta administrație afgană acceptase, se baza și avea în rândul ei și lideri locali de tipul ”lorzi ai războiului”, autoritari și duri, de cele mai multe ori habotnici, dar care, la rândul lor, își controlau și dominau provinciile.

Forțele lor paramilitare, în zona de nord, au pălit în ultimii 20 de ani. De unde se opuseseră chiar de atunci talibanilor, cu succes, blocând controlul pe întregul Afganistan, constituind atunci Alianța Nordului, acum și liderii au mai îmbătrânit, și trupele s-au mai risipit sau nu mai au obișnuința luptei. Acestea nu făceau parte din armata afgană sau din structurile de securitate.

În momentul în care Ghani a cerut adunarea tuturor forțelor, a constatat că aceste grupuri nu mai au relevanța anterioară sau numărul și forța prezumată, motiv pentru care talibanii au ocupat zona de nord, pentru prima dată. E adevărat, în egală măsură, că aceste grupuri câte au fost ele, au luptat până la capăt.

Alianța Nordului exista ca opoziție, în perioada respectivă, cu un lider precum Ahmad Shah Massoud, care a fost executat cu două zile înainte de atacurile din 11 septembrie 2001, în cadrul unui fals interviu cu o echipă occidentală care a fost, de fapt, un atac terorist suicidar. Așa au ajuns talibanii la el.

Rapoartele americane arată că trupele afgane erau bine pregătite, până în 2018, când au apărut informații despre corupția internă, trupe raportate la întâmplare, inexistente, banii care întârziau să ajungă sau nu mai erau plătiți.

S-a demonstrat că, odată ce armata americană s-a retras, armata afgană nu a avut lideri politici capabili să o mobilizeze și lideri militari capabili să o conducă.

Cum ar putea arăta politica talibanilor în viitor? Puteți menționa două scenarii?

Impactul major va fi determinat de formarea guvernului, cum va fi structurată mișcarea talibană, cum își va legitima preluarea puterii, dacă va trece printr-un proces de legitimare, cum se vor desfășura activitățile acestei structuri, care este de tip mozaic și care au fost asociate deja cu atrocități și măceluri în anumite regiuni.

În Kabul, lucrurile vor fi mai blânde, este vitrina către Occident, mai deschisă, dar drepturile omului, ale minorităților, ale femeii, în special ale copiilor de a merge la școală, vor avea foarte mult de suferit.

Cred că, în anumite teritorii, există anumite răfuieli, răzbunări, caracteristice structurii existente în urmă cu 20 de ani.

Nu este exclus ce se întâmplă în prezent în Kabul, în perioada de tranziție, să arate o latură umană a structurii, însă, ulterior talibanii să revină la acțiunile dinainte de anii 2000.

În momentul de față, talibanii au nevoie de legitimitate și recunoaștere. În prim-plan, apare doar un purtător de cuvânt al talibanilor, o persoană care transmite mesaje așteptate de toată lumea. Nu există o structură verticală, probabil nu există suficientă informație despre atrocitățile care se întâmplă în acele zone. Mesajele care se poziționează împotriva acestor atrocități, adresate de șefii talibanilor, dacă ele există, sunt ascultate în mică măsură în zone care se află la distanță de capitala Kabul.

Structura mișcării talibane este una tribală și confederativă. Liderii privesc lucrurile în mod diferit și pot interpreta legea Sharia în diferite modalități extreme. Spațiul de manifestare este foarte larg, se poate merge de la purtarea obligatorie a burka până la considerarea femeii drept un obiect și a liberei dispuneri de orice femeie necăsătorită.

Care va fi percepția cu privire la SUA în lume, după apariția imaginilor de pe aeroportul Hamid Karzai?

Scenele de pe aeroportul din Kabul au foarte multe chei. Acele scene s-au întâmplat pentru că, la nivelul populației afgane, s-a lansat zvonul că pe aeroport se vor oferi 20.000 de vize. De fapt, a fost orchestrat acest eveniment.

Scenele de pe aeroport vizau oamenii fără viză, fără drept legal de a pleca cu aliații. S-au întâmplat pentru că paza aeroportului nu era asigurată, iar civilii au putut intra pe pistă, până la preluarea și asigurarea pazei de către trupele americane.

Imaginea este complicată pentru SUA, lumea occidentală a interpretat imaginile respective în raport cu SUA. Imaginea cea mai elocventă arată, de fapt, cât de mult ”îi iubesc” afganii pe talibani, cât de mult ”doresc” să locuiască într-un stat condus de talibani. Este cea mai mare palmă dată talibanilor. Nu există o susținere a acestora cu privire la conducerea armată care a preluat guvernarea cu forța și care nu a trecut printr-un etaj de validare.

Un alt responsabil este președintele Ghani, care a plecat fără să își conducă țara, abandonându-și cetățenii, zice el, pentru a nu avea loc vărsare de sânge, însă, câți vor muri ulterior, într-un regim represiv și inuman?!

Vinovații pentru acele imagini nu sunt Statele Unite sau avionul care trebuia să decoleze, ci paza aeroportului, talibanii care au determinat exodul și administrația afgană care a fugit, lăsând instituțiile statului să fie nefuncționale și pe afganii de rând neapărați în fața furiei și răzbunărilor talibane.

SUA vor încasa costurile, dar timp de 20 de ani au plătit cu sânge, au eliminat Al-Qaida, și-au atins obiectivele, nu au vrut să conducă statul, nu au vrut să-l colonizeze sau să-l ocupe. Afganistanul a fost organizat de către afgani.

Americanii au fost supuși unor presiuni externe. Rușii au plătit talibani pentru fiecare soldat american ucis.

La un moment dat, Donald Trump a luat decizia ca armata americană să se retragă, iar Joe Biden a urmat-o, a aplicat decizia, chiar dacă a amânat termenul de retragere cu trei luni, din mai la 31 august.

Problema este foarte acută pentru Rusia, statele din Asia Centrală (Turkmenistan, Tadjikistan, Uzbekistan), care au frontieră cu un Afganistan controlat de talibani. Ele intră sub influența islamismului radical, există structuri islamiste radicale din uzbeci care luptau alături de talibani, iar presiunea era foarte mare. La fel și organizații islamiste din Turkestanul de Est, Xinjinaul chinez. Toate acestea vor influența, dacă nu chiar vor călători și acționa în Rusia și China, în zonele cele mai expuse islamismului și terorismului. În prezent, problemele vor trebui să fie preluate de către statele din regiune, în ceea ce privește traficul de droguri, terorismul, exportul de radicalism islamic.

Retragerea armatei americane din Afganistan este o decizie politică care ține de poziția internă și de resurse. SUA nu și-au asumat să construiască statul Afganistan. Au existat două misiuni militare distincte: Enduring Freedom – o misiune împotriva teroriștilor, și a doua, ISAF – de Stabilizare, construcție instituțională și sprijin a afganilor, condusă de NATO -, care permitea ca statul afgan să se dezvolte, bazându-se la origine pe Loya Jirga – adunarea/sfatul bătrânilor, parlamentul tradițional afgan.

În perioada negocierilor interafgane, a existat posibilitatea creării unui guvern de tranziție, jumătate dintre ministere să fie conduse de talibani și să fie organizate alegeri, dar Ashraf Ghani a respins propunerea și a spus că va organiza alegeri, iar talibanii au reacționat.

SUA au creat contextul în care părțile afgane să negocieze, însă nu puteau să suplinească leadership-ul politic și voința de a ajunge la un acord. Talibanii au rezolvat militar situația, preluând cu forța armelor controlul.

Actorii regionali au jucat un rol crucial pentru venirea grupului la putere în Afganistan?

Pakistanul a jucat un rol în găzduirea unei părți a talibanilor. Rețeaua Haqqani, gruparea care a preluat Kabului, este legată de puternicele servicii secrete militare ISI. Pakistanul a fost cel care a ajutat și facilitat la negocierile de la Doha, din Qatar, între americani și talibani. Iar cum orice acțiune este gândită în cheia rivalității cu India, Islamabadul a considerat că un regim taliban controlat sau apropiat este mai bun decât unul afgan democratic, chiar dacă se cultivă radicalismul islamic și chiar dacă mișcarea talibană internă din Pakistan contestă și ucide generalii și conducătorii pakistanezi, inclusiv în atacuri teroriste.

Rusia și Iranul sunt principalele acuzate că au promis și plătit prime talibanilor pentru uciderea soldaților americani. Congresul a concluzionat că nu are suficiente probe pentru acuzarea Rusiei pe această temă, așa cum au venit datele de la serviciile de informații americane. Dar Rusia a presat constant pentru retragerea trupelor americane, iar Iranul, deși amenințat de radicalismul sunnit, a preferat să ignore propriile riscuri, pe seama ideologiei sale revoluționare și mai ales a rivalității și dorinței de a scăpa din presiunile americane.

China, la rândul ei, a adoptat o strategie de recunoaștere și negociere cu talibanii.

Nu au fost intervenții directe decisive, dar suma acestor acțiuni și presiunea asupra SUA, plus acțiunile Rusiei și Chinei în alte spații în care contestau interesele americane, spații de mai mare relevanță pentru SUA, au determinat iuțirea acestei retrageri.

Ce impact va avea asupra geopoliticii?

Aici încep greutățile: Statele Unite vor încasa costuri importante de imagine și credibilitate. Este un stat democratic – în limitele unei democrații afgane – abandonat de către Statele Unite, care organizează în decembrie Summitul Democrațiilor, în care doresc coagularea tuturor statelor democratice în apărarea valorilor și combaterea autocrațiilor. Un asemenea eveniment ca cel din Afganistan, cu retragerea intempestivă, ar putea afecta relevanța și obiectivele acestui Summit, anunțat încă din campania electorală.

Altfel, cel mai probabil și Rusia, și China, alături de Pakistan și Iran, vor avea treabă în legătură cu Afganistanul, vor trebui să aloce resurse și forțe să gestioneze situația, deci vor fi ocupate și aici, ceea ce înseamnă că vor avea treabă în propria curte și mai puțin timp, atenție și resurse pentru alte acțiuni.

Ce ar trebui să facă acum comunitatea internațională ?

Să extragă cetățenii afganii care au lucrat cu diferite structuri din administrația publică cu occidentalii, precum și afganii vulnerabili, care ar putea fi executați. De asemenea, la nivelul Consiliului UE și al NATO, s-a discutat despre asigurarea dreptului civililor afgani care vor să plece și au cum să o facă.

Există un acord între americani și talibani, semnat la Doha, trebuie urmărit în ce măsură talibanii respectă angajamentele de a nu permite ca Al-Qaida sau alte organizații teroriste să acționeze, dacă le va combate sau dacă iar organizațiile teroriste vor fi găzduite și li se va permite să organizeze atacuri teroriste plecând din Afganistan.

Regimul taliban s-a angajat, prin acordul de la Doha, să respecte drepturile omului, drepturile femeii. Din nou, aceste elemente nu se văd pe teren astăzi.

Toată lumea va privi dacă talibanii își vor legitima câștigul puterii prin vot popular, alegeri clasice sau orice altă formă. Câștigul puterii prin forță nu va fi recunoscut la nivelul comunității internaționale ca atare, decât la nivelul statelor autoritariste.

Acestea sunt comandamentele directe, găsite în scrisoarea comună semnată de 98 de state, în declarația lui Josep Borell, Înaltul Reprezentant al UE, la reuniunea extraordinară a CAE, la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, precum și în declarația lui Jens Stoltenberg.

Cum ar trebui România să se implice?

România nu se mai poate implica decât prin acțiuni umanitare – extragerea și găzduirea afganilor care au ajutat români și găzduirea temporară a celor care au sprijinit organizații internaționale pe teren -. Apoi, prin contribuțiile decise împreună cu aliații în NATO și cu partenerii din UE.

Autoritățile române ar trebui să aibă o poziție oficială de solidaritate cu afganii? Dar soldații români? Au acum o datorie față de afgani?

România nu a plecat în Afganistan pentru a cuceri sau a obține obiective directe, legate de afgani, ci doar pentru misiuni aliate. Responsabilitatea noastră a fost față de aliați și partenerul strategic american, obținerea interoperabilității, accederea în NATO și pregătirea militarilor în condiții reale, grele, de război, dobândirea experienței pentru cei peste 30.000 de militari români care au trecut prin Afganistan.

Altfel, responsabilitatea directă este față de afganii cu care am luptat alături sau care au ajutat la desfășurarea misiunii, și această responsabilitate este asumată de România. Detalii mai multe le vom afla după desfășurarea ședinței CSAT pe tema Afganistanului.

Loredana Dinu
S-a născut în București și este absolventă a Facultăţii de Științe Politice și a două programe de masterat. Și-a desfășurat o parte din activitate la Bruxelles, în perioada studiilor, în cadrul instituțiilor europene. A contribuit citeste mai mult
Frumoasa sportivă a ţării, şocată după ce şi-a făcut analizele. Ce rezultat a citit: "Homosexualitate,...
Gina Pistol și-a luat fetița și A PLECAT din casa lui Smiley!
FOTO. Loredana Groza, noi imagini controversate! Cum s-a lăsat pozată și filmată cântăreața
Durerile de gât nu sunt provocate doar de răceală. De ce te-ar putea durea gâtul
Raed Arafat, anunț cutremurător! Măsura dură care se ia în toate spitalele din România, după...
Lovitură în despărțirea Anamaria Prodan – Laurențiu Reghecampf! Ce spune legea americană după care se...
Care ou provine de la găina cea mai sănătoasă. E foarte ușor să-ți dai seama
VIDEO Trucuri pentru a avea mai multe locuri în avion
Mașină care i-a lăsat MASCĂ pe inspectorii de la RAR
Telenovelă în toată regula. Întâlnire de gradul zero între Cristi Borcea și actualul soț al...
BANCUL ZILEI – Fetele de măritat și detaliile picante din dormitor
O femeie a fost violată în tren. Pasagerii nu au intervenit
Gina Pistol și-a luat fetița și A PLECAT din casa lui Smiley!
I se spunea CĂLĂUL și a fost cel mai mare CRIMINAL al tuturor timpurilor. Cum...
Anunțul momentului despre pensionarii din România! Se va întâmpla în curând, au apărut cifrele
Horoscop zilnic, 18 octombrie. Zodia care are mari şanse să obţină o nouă funcţie la...
DROGAT și FĂRĂ PERMIS, la plimbare cu MAȘINA prin Constanța
Incident grav cu Vladimir Putin și o jurnalistă americană: „O femeie frumoasă, drăguță...”
Decizie oficială: CARANTINĂ OBLIGATORIE pentru aceste localităţi. Se aplică imediat. Lista restricţiilor
Adio, nuntă! Irina Tănase și Liviu Dragnea s-au despărțit? Blonda aruncă bomba
Alertă! Liviu Dragnea anulează căsătoria cu Irina Tănase. Ea a vorbit prima: E urât
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021