Se modifică iar Codul civil: durata arendării terenurilor agricole va fi de minimum șapte ani. Dănuț Păle: „Arendașul are o garanție clară față de fondurile de investiții”

Redactor:
Ionel Vaduva
Se modifică iar Codul civil: durata arendării terenurilor agricole va fi de minimum șapte ani. Dănuț Păle: „Arendașul are o garanție clară față de fondurile de investiții”
Noul Cod Civil - Legea 287/2019 (care prin forma sa anterioară înlocuia Legea 71/2011, act normativ care la rândul său abroga Legea arendării 16/1994) va cunoaște în curând o modificare semnificativă, în sensul de a avea din nou o durată minimă a arendării terenurilor agricole, în relativă concordanță cu cerințele de predictibilitate ale fermierilor care activează în România.

Într-un interviu acordat Gândul.info, Dănuț Păle, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Camerei Deputaților, a declarat că PLx. 519/2019, cu textele avizate de Comisia din care face și el parte, va pleca spre Comisia juridică, de disciplină și imunități, imediat ce sesiunea parlamentară februarie-iunie 2020 va începe.

Dacă se va adopta noua formă a Articolului 1837 din Codul Civil actualizat prin PLx. 519/2019, se va face inclusiv legătura între acesta și forma aflată și ea în revizuire la Comisie a Legii 17/2014 (prin Art 4 – (1) a PLx. 336/2018), astfel încât perioada minimă de arendare să fie garantată, tocmai pentru a-i stimula pe agricultorii din România și a le oferi predictibilitate, iar înstrăinarea terenurilor să se facă tocmai conform Noului Cod Civil, modificat.

În plus, alături de colegii săi parlamentari, Păle va urmări cu atenție adoptarea formei actuale a proiectului de act normativ de modificare a Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație. El promite că imediat ce va începe sesiunea ordinară a Camerei Deputaților (februarie 2020) se va lupta, astfel încât modificările legislative aduse Legii 17/2014 și Legii 268/2001, proiect de act normativ care există în dezbatere de trei ani de zile – PLx. 336/2018 -, să apară urgent în Monitorul Oficial.

În acest context, mărturisește parlamentarul român, accesul la suprafețele agricole va lua o altă formă, în sensul că pământul se va vinde către persoane juridice care fac dovada că din venitul total al ultimilor cinci ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole.

Deciziile de modificare atât a articolului din Noul Cod Civil, prin corelarea sa cu prevederea din vechea Lege a arendei prin care se stipula o perioadă minimă de arendare de cinci ani, cât și cu Legea 17/2014, sunt de bun augur, în condițiile în care unii fermieri români se plâng de poziția dominantă pe care unele fonduri de investiții, proprietare a zecii de mii de hectare de teren agricol, și-o impun față de aceștia.

Fermierii, atât români, cât și străini, care lucrează pâmânt românesc, spun că o lege a arendei este mai mult decât necesară și îl va proteja pe producătorul agricol „mai bine decât orice” în fața provocărilor de pe piața funciară.

„Dacă impunem o arendă de 10 ani minimum, atunci nu se va mai mai vinde teren la 8.500/11.000 euro hectarul, ci la un preț negociat rezonabil. Va da o predictibilitate de care orice producător agricol are nevoie”, a declarat pentru Gândul.info un fermier care activează în zona județului Ialomița.

Mai multe despre modificările legislative vizate de Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, în cele ce urmează.

Gândul.info: Domnule Dănuț Păle, știm că ați lucrat, printre altele, la două proiecte de acte normative care schimbă puțin fața pieței funciare autohtone. Despre ce este vorba?

Dănuț Păle: În primul rând, am lucrat la Plx. 519/2019, unde noi dăm aviz către Comisia Juridică. Trebuie să corelăm Legea arendării (n.r. – Legea arendării 16/1994, abrogată prin Legea 71/2011 și înlocuită de Codul civil 2009 (r1)) cu Noul Cod Civil actualizat – Legea 287/2009.

În acest Cod Civil actualizat, la Art. 1837, nu este specificată durata minimă a arendării; legea nu dă termenul. Noi vrem să facem pe o perioadă de minimum șapte ani. Astfel, arendașul are o garanție clară nu numai față de fondurile de investiții, dar și când acesta ia în arendă un teren de la un cetățean, persoană fizică.

Gândul.info: Ați făcut referire la fondurile de investiții cu interese pe piața funciară din România. Vă gândiți să-l protejați pe fermier de așa-zisa poziție dominantă a acestor entități față de fermierii români?

Dănuț Păle: În Comisie (n.r. – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice) au fost discuții privind normele juridice. Câți juriști sunt, atâtea interpretări sunt. În ceea ce privește relația dintre aceste fonduri de investiții și fermieri, dacă intervenim între entități private… Tu, stat, poți interveni între doi cetățeni care vor să încheie un contract între ei? Cel mai important ar fi – dar aici este de discutat – dacă vrem să tranșăm odată pentru totdeauna problema. Știm. Nicio lege nu mai lucrează retroactiv. Care are acum în proprietate, 40.000 ha, 30.000 ha, 5.000 ha, aia e.

Avem în față, o dată, forma modificată a Legii 287/2009 pentru a securiza, a garanta celui care vrea să investească, măcar șapte ani de zile, pentru a avea o predictibilitate, o proiecție de viitor. Vorbim de o investiție în utilaje agricole, angajări de credite bancare etc. Dacă fermierul nu are siguranță că în anul în curs are la dispoziție 100-200 ha pentru a le lucra, iar la anul, nu, este greu.

Este foarte important amendamentul adus Noului Cod Civil. În forma actuală a Legii 287/2009, Art. 1837 prevede că „arendarea” este „făcută pe perioadă nedeterminată”: „Dacă durata nu este determinată, arendarea se consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul agricol în care se încheie contractul”. Cu alte cuvinte, „La revedere! Ți-ai recoltat bunul agricol? Eu nu mai vreau să-ți arendez”. Modificarea Art. 1837 va fi următoarea: „Durata arendării este de minimum șapte ani”.

O altă conexiune cu proiectul de act normativ prin care se urmărește modificarea Art. 1837 din Legea 287/2009 este și PLx. 336/2018 care modifică la rândul ei Legea 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Este vorba de condițiile pe care dorim să le reglementăm pentru a garanta cetățenilor din România dreptul de preempțiune asupra terenurilor agricole. La PLx. 336/2018 avem ca modificare importantă Art. 4 (1): „Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea 287/2009 privind Codul civil republicată, cu modificările ulterioare, și a dreptului de preempțiune, la preț și în condiții egale, în următoarea ordine: (…)”.

Trebuie menționat aici că noi suntem comisie avizatoare. Ulterior, forma aceasta merge la Comisia Juridică din Camera Deputaților. Noi dăm aviz. Comisia raportoare este Comisia Juridică.

Gândul.info: Pe scurt, ce modificați la actele normative menționate?

Dănuț Păle: Modificăm Art. 1837 al Legii 287/2009 prin Plx. 519/2019. Vrem astfel să-i oferm garanția celui care dorește să arendeze, să aibă măcar minimum șapte ani. Aceasta este propunerea noastră, să modificăm Noul Codul civil și să-l punem în concordanță și cu Legea 17/2014 privind înstrăinarea. În acest moment, până la votul asupra modificărilor de lege, în Legea 17 spunem ceva, iar în Codul civil, care este cartea de căpătâi, spuneam altceva. Vrem să avem aceeași normă juridică și în Codul civil, și în Legea 17.

Gândul.info: Care sunt modificările privind dreptul de preempțiune din PLx. 336/2018, aduse Art. 4. – (1)?

Dănuț Păle: Dreptul de preempțiune se modifică în felul următor: a) preemptori de rang I: coproprietarii și rudele de gradul I; b) preemptori de rang II: arendașii și/sau proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și pentru irigații. În cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află investiții agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și pentru irigații, prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiții; c) preemptori de rang III: proprietarii sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, cu respectarea dispozițiilor prevăzute la alin. (2) și (4); d) preemptori de rang IV: tinerii fermieri; e) preemptori de rang V: Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare organizate și reglementate prin Legea 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare; al instituțiilor de învățământ cu profil agricol, în scopul cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan cu destinația strict necesară cercetării agricole, aflate în vecinătatea loturilor existente în patrimoniul acestora; f) persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine; g) preemptori de rang VI: statul român, prin Agenția Domeniilor Statului”.

Ce se întâmplă – sunt terenuri și, mai ales în zona Transilvaniei, unde erau culturile de hamei. Acolo, terenurile aparțin unor proprietari, iar cultura cu hamei este înființată pe suprafețe aparținând mai multor astfel de proprietari. Această cultură presupune investiții și timp pentru dezvoltare. Trebuie să-i dăm garanție și celui care cultivă. Dacă proprietarul dorește să vândă terenul, lăsând la o parte posibilul interes al neamurilor, ar fi cel care are investiția acolo.

Plecând de la aceste lucruri am stabilit ordinea preemptorilor, a celor care au dreptul să cumpere terenurile agricole. În România, noi avem peste 15 milioane de hectare de teren agricol, din care 10 milioane sunt terenuri arabile.

Gândul.info: Domnule vicepreședinte, de câți ani lucrați la modificarea Legii 17/2014?

Dănuț Păle: De vreo trei ani tot o discutăm. Ea a stat foarte mult la Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Faptul că ne-am confruntat în ultima perioadă cu aceste cutremure politice, schimbări de viziune etc., toate acestea au contribuit și ele la tergiversări. Ar fi bine cât mai repede să-i dăm drumul, pentru că este necesară această modificare.

Gândul.info: În cei trei ani de când sunteți parlamentar, considerați că s-a tergiversat voit modificarea Legii 17/2014?

Dănuț Păle: Cred că a fost o tergiversare nefericită pentru că au venit de multe ori la discuții, în subcomisii, alți membri ai grupurilor de lucru. Fiecare venea cu fel de idei și amendamente.

Gândul.info: La discuțiile din grupurile de lucru, subcomisii etc., ați avut și reprezentanți ai fondurilor de investiții?

Dănuț Păle: Nu a fost nimeni. Au fost invitați toți cei care sunt interesați. Procedura parlamentară spune că proiectul de lege se pune în transparență. Oricare își poate manifesta interesul.

Noi am lucrat, în mod constant, cu reprezentanți ai asociațiilor profesionale: LAPAR, Pro Agro, producătorii de porumb și de hamei etc. Fabricile de bere au fost chemate pentru că au contracte cu producătorii de hamei. S-a deschis cercul celor care au participat.

Gândul.info: Aceste fonduri de investiții sunt deja în posesia a zeci de mii de hectare fiecare. Cel puțin unul are peste 40.000 ha în proprietate în vreo 16 județe și mai bine de 5.100 ha în curs de înscriere în Cartea Funciară.

Dănuț Păle: Astea sunt realități. Imediat după ce România a devenit membră a UE, interesul pentru terenurile agricole de la noi din țară a fost destul de crescut. Tot ceea ce înseamnă zonă de câmpie la noi, solul este foarte fertil. În țările UE, agricultura este extraordinar de bine structurată, conturată, dezvoltată, proprietarii s-au așezat pe întreg teritoriul țării respective. Vânzarea terenurilor la ei se face foarte greu. Sumele sunt extraordinar de mari. Dacă în România, un hectar de pământ fertil ajunge la maximum 2.000 – 2.500 de euro, în Olanda depășește 60.000 de euro.

Gândul.info: Există un fond de investiții care vinde terenul cu 8.500 de euro cash și 11.000 euro în rate. De pe poziție dominantă, pe șapte luni de arendă, acest fond solicită 300 de euro pe hectar. Există vreo modalitate de a-i limita legal această poziție, într-un mod similar cu reglementările europene privind distribuirea echitabilă a profitului generat în sectorul agroalimentar? În comparație, în cazul terenurilor de la stat, nivelul arendei este infim față de cel de mai sus.

Dănuț Păle: În sectorul privat, între două sau mai multe entități, cererea și oferta sunt libere.În altă ordine de idei însă, vizavi de aceste fonduri de investiții, mi-aș dori foarte repede ca noua formă a Legii 17 să ajungă la promulgare. Ea trebuie să ajungă în Monitorul Oficial, urgent.

Subscriu și sunt total de acord cu informațiile pe care le aveți. Astfel, vânzarea sau cumpărarea de terenuri agricole de către aceste persoane fizice,  persoane fizice autorizate și persoane juridice, reglementate de noua formă a actului normativ, arată astfel: – sumele cu care acestea cumpără terenurile, 75% din total trebuie să provină din activitate agricolă. Și am terminat cu povestea cu fondurile de investiții. De acum înainte, cel puțin. Asta este. Nu am știut să ne facem lecțiile.

Ca o paralelă, vizavi de informațiile care se vehiculează în mass media, pe social media etc., cât dețin, cât nu dețin (n.r. – resortisanții străini UE sau non-UE)… Dacă „străinii” ar deține 40-45 la sută din suprafața agricolă a țării, dacă ne raportăm doar la terenul arabil, ar însemna că aproape cinci milioane de hectare ar fi…

Gândul.info: Este așa sau nu este așa?

Dănuț Păle: Eu nu cred acest lucru. Dar, ca să ne lămurim, au avut loc discuții în cadrul grupului parlamentar și în cadrul Comisiei pentru Agricultură. În momentul în care vom reîncepe activitatea parlamentară, eu voi înainta o interpelare. Ofer în același timp și o soluție. (…) Să cerem la nivel național sau pe județe, de la Registrul Comerțului, situația foarte clară. Obiectul principal de activitate, acționariatul, ce dețin în proprietate. Le adunăm la nivel național și avem oglinda clară.

Gândul.info: Aș vrea să revenim la fondurile de investiții.

Dănuț Păle: Ajungem la ceea ce vă intesează – unde sunt fondurile în noua formă a legii: – la „și alții”. Eu am înțeles întrebarea dumneavoastră. Vorbim de securizarea vânzării terenurilor agricole, în primul rând către cetățenii Uniunii Europene… din România! Aici intrăm în discuții pe drept european.

Gândul.info: Așa este. Libera circulație a capitalurilor. Vorbim de Tratatul de Aderare a României la UE. Cu toate acestea, până la limita infringementului, alte țări vecine au fost mult mai „naționaliste” atunci când a venit vorba de înstrăinarea terenurilor. Avem cazul Ungariei, dar și pe cele ale altor state.

Dănuț Păle: În Ungaria nu ai voie să cumperi teren dacă nu ești cetățean al statului respectiv sau căsătorit/căsătorită cu o persoană de naționalitate maghiară. Și în Letonia avem exemple.

Gândul.info: Când credeți că Legea 17 modificată va intra în vigoare?

Dănuț Păle: Îmi doresc din tot sufletul ca în martie, noua formă a Legii 17/2014 să fie funcțională. Aici aș dori să avem însă discuții cu componenta executivă actuală, respectiv cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru că trebuie să ții cont și de punctul lor de vedere.

Din punctul meu de vedere însă, care nu am niciun interes pe zona respectivă, mie lucrurile mi se par foarte simple. Iar ceea ce s-a modificat acum, eu cred că este o formă foarte bună, în concordanță cu normele europene, cu tot ceea ce înseamnă deziderate pe a ne securiza patrimoniul.

 

BREAKING NEWS! ADIO, mască în şcoli. De când intră în vigoare
FOTO. Cele mai fierbinţi imagini cu Andra! Lipsită de inhibiţii, ea şi-a lăsat formele la...
Mia Khalifa și-a găsit un alt job. Cum s-a pozat de data aceasta actrița XXX
Cod Rutier 2020: GESTUL BANAL pentru care un polițist te poate amenda. Mulți șoferi nu...
FOTO. Cele mai fierbinţi imagini cu Andra! Lipsită de inhibiţii, ea şi-a lăsat formele la...
Din ce a ajuns să trăiască Vulpița, după ce a părăsit Acces Direct. La ASTA...
Demisie în Cehia pe fondul creşterii cazurilor de coronavirus. „Este obosit, dezgustat de politică şi...
BREAKING NEWS! ADIO, mască în şcoli. De când intră în vigoare
Rochița prea scurtă i-a jucat feste! E incredibil ce a pățit prezentatoarea TV în mijlocul...
Incredibil! Țara în care șef de stat este un MORT, dar nu asta este cel...
România se află într-un pericol extrem de mare! Avertismentul crunt al premierului Orban, făcut în...
Adevăratul motiv pentru care Dana Budeanu a izbucnit în lacrimi la TV. „Nimeni nu vorbește...
Explozie la metrou: Călătorii au fost evacuaţi - VIDEO
Alimentul care îți otrăvește ficatul. TOP 15 mâncăruri de evitat dacă ai ficatul gras
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de...
Este oficial: Românii pot lua 50.000 de euro gratis de la stat pentru a-şi deschide...
Inchide