Ce înseamnă decizia CCR dată azi în cazul „reformei” pensiilor magistraților. Care e explicația motivelor „extrinseci” care au stat la baza respingerii. Cum ar putea suna motivarea CCR
Premierul Ilie Bolojan a avut un prim proiect pe care a cerut avizul CSM pe reforma pensiilor magistraților. CSM rămăsese în termen pentru acordarea acelui aviz pe proiectul de lege inițial, însă premierul Bolojan a adoptat în ședința de Guvern un al doilea proiect de lege (varianta maximală a reformei pensiilor magistraților) pentru care nici măcar nu a mai cerut avizul CSM. Acea ultima variantă care nu a avut avizul Consiliului Superior, a fost adoptată și de Parlament prin procedura de angajare a răspunderii.
Această situație ar atrage – în mod automat – potrivit unor juriști, declararea neconstituțională a proiectului pe considerente extrinseci, adică de formă/ procedură, nu de fond. Motivele invocate de CCR se mulează pe acest scenariu. Argumentele vizează lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce ar putea însemna motive extrinseci, adică de formă, ci nu de conținut (motive intrinseci).
Formă vs. Fond
Judecătorii nu au ajuns la verificarea legii pe ce scrie practic în ea. Ei s-au oprit după ce au constatat că legea a fost adoptată greșit de guvern.
Prin urmare, judecătorii CCR nu au analizat conținutul legii, adică prevederile privind cuantumul, condițiile și modalitatea de calcul a pensiilor. Au analizat doar modul în care legea a fost adoptată. În lipsa respectării procedurii constituționale, actul normativ este invalidat „pe formă”, fiind considerat născut nelegal.
Decizia înseamnă că legea privind reforma pensiilor speciale nu poate intra în vigoare în forma actuală. Trebuie reluat întregul proces legislativ, cu respectarea pașilor obligatorii, inclusiv solicitarea avizului CSM. Abia după ce procedura va fi corect refăcută, Parlamentul sau Guvernul vor putea reveni cu o nouă variantă, care ar putea fi analizată și „pe fond”.
RECOMANDAREA AUTORULUI