Pledoarie „de film” pentru Călin Georgescu. Avocații au recurs la o replică văzută într-un celebru block-buster hollywoodian: „Imaginați-vă că în fața dumneavoastră nu se află Călin Georgescu”

O celebră pledoarie văzută într-un film de mare succes de la Hollywood a fost „împrumutată” de avocații lui Călin Georgescu, care i-au cerut judecătorului Claudiu Corobană, de la Tribunalul București, să facă un exercițiu de imaginație, acela că în fața sa nu se află numitul Călin Georgescu, ci o persoană comună, și să decidă prin această prismă.

În vreme ce filmul din care această „idee” a fost „împrumutată” este unul de succes, nu este foarte clar dacă succesul apărării prezente a fost unul la fel, certitudinea fiind aceea că magistratul a decis finalmente că cei doi inculpați trebuie cercetați de DIICOT în libertate.

Filmul din care a fost „împrumutat” pasajul celebru de pledoarie se numește „A time to kill” (Vremea răzbunării – n.r.) și a fost lansat în cinematografe în 24 iulie 1996. Filmul a avut încasări record la box-office și a ramas între filmele emblematice care implică mediul de justiție american.

Apărare „de film” pentru Călin Georgescu

„În ceea ce priveşte infracţiunea de înșelăciune cu consecinţe deosebit de grave, este o infracțiune care permite împăcarea părților şi crede că legiuitorul, dacă ar fi apreciat că o infracțiune de înşelăciune este o infracțiune atât de gravă, nu ar fi permis împăcarea părților deci există posibilitatea împăcării părților, iar împăcarea, evident, conduce la încetarea procesului penal, fiind vorba de o activitate infracțională finalizată în 2023, au trecut trei ani și se susține cu un pericol deosebit pentru opinia publică.

În ceea ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, apărătorul a arătat că i se pare foarte interesant că presupusa persoană la care au ajuns banii este suspectă iar parchetul nu dorește să facă demersuri în privința persoanei respective deci se poate trage concluzia că prezenta cauză a fost constituită nu pentru a identifica banii, de a fi recuperați banii, ca persoana vătămată să-și recupereze banii nu, ci strict pentru că în această cauză a apărut numele Călin Georgescu.

Apărătorul a arătat că înţelege să facă trimitere la ceva care i s-a părut foarte interesant, o carte dar s-a făcut și un film, o să devieze puţin dar are foarte mare relevanță, A Time to Kill, se numea și romanul și se numește și filmul, unde o fată de culoare este abuzată, evident, tatăl ucide şi este foarte interesant și finalul, perfect plauzibil, pledoaria finală, avocatul îi roagă pe jurați, să închidă ochii și își ține pledoaria iar la final le spune, acum gândiți-vă că fata n-ar fi de culoare neagră și ar fi albă. Ce soluție credeți că ar trebui să luați? Același lucru înţelege să ceară apărarea astăzi, ca judecătorul de drepturi şi libertăţi să îşi imagineze că în fața domniei sale nu se află domnul Călin Georgescu, ci se află un alt inculpat.

A concluzionat în sensul respingerii propunerii apreciind că această măsură preventivă, cea mai drastică, nu se justifică absolut deloc, o măsură mai puțin severă este absolut suficientă pentru a garanta bună desfășurare a urmării penale măsura arestului la domiciliu sau control judiciar”, a notat magistratul Corobană în motivarea sa, legat de pledoaria avocatului lui Georgescu, de luni.

Motivele plasării sub control judiciar

Judecătorul Claudiu Corobană de la Tribunalul București care a stabilit plasarea sub control judiciar a fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, și a omului de afaceri Ionel Rusen în dosarul în care l-ar fi înșelat pe omul de afaceri Răzvan Leu cu suma de 1,1 milioane de euro susține că nu ar exista probe în dosarul nou deschis de DIICOT după ce Georgescu ar chemat un tehnician la vila sa pentru a căuta tehnică de ascultare.

Concret, magistratul susține în motivarea sa , emisă marți, că anchetatorii DIICOT nu ar avea probe în dosarul în care Georgescu și tehnicianul au fost deja puși sub acuzare.

„Judecătorul reține, în primul rând, că, pentru a se verifica incidența temeiurilor de dispunere a măsurii arestării preventive prevăzute de art. 223 alin. 1 lit. b și d C. proc. pen. nu este suficient să se fi dispus față de o persoană efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni, ci și să existe probe privind comiterea acelei infracțiuni, respectiv probe că respectiva conduită se circumscrie ipotezelor prevăzute de art. 223 alin. 1 lit. b și d C. proc. pen.

Astfel, în ceea ce privește probele privind comiterea infracțiunilor anterior menționate (instigare la infracțiunea de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, instigare la tentativă la infracţiunile de alterarea integrităţii datelor informatice și instigare la perturbarea funcţionării sistemelor informatice) judecătorul constată că presupusa conduită infracțională a inculpatului nu se circumscrie elementului material al niciuneia dintre infracțiunile indicate de procuror, neexistând nicio probă în sensul că inculpatul ar fi intenționat să determine o altă persoană să efectueze operațiuni cu dispozitive sau programe informatice, să altereze integritatea datelor informatice sau să perturbe funcționarea sistemelor informatice, acțiunea de scanarea/verificarea imobilului numitului Georgescu Călin, situat la adresa din comuna Mogoșoaia, Jud Ilfov, în vederea identificării tehnicii de înregistrare audio-video montate de organele abilitate, neputând fi circumscrisă niciuneia dintre variantele alternative ale elementului material al vreuneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 365 alin. 1 lit. a C. pen., art. 362 C. pen. sau 363 C. pen. sau tentativei la vreuna dintre aceste infracțiuni.”, se arată în actul inmtrat în posesia Gândul.

Judecătorul validează intențiile lui Georgescu

„Pe de altă parte, conduita anterior analizată nu poate fi apreciată nici ca o încercare a inculpatului de a influența un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau de a distruge, altera, ascunde ori sustrage mijloace materiale de probă sau de a determina o altă persoană să aibă un astfel de comportament, în condițiile în care presupusa intenție de alterare sau distrugere a unor mijloace de probă sau de instigare la aceste fapte nu este susținută de materialul probator indicat de procuror, situându-se doar la nivelul unor simple supoziții ale organului de urmărire penală.

Totodată, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, în lipsa oricăror probe privind săvârșirea infracțiunilor de instigare la infracțiunea de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prev. de art. 47 din C.p. rap. la art. 365 alin. 1 lit. a din C.p, instigare la tentativă la infracţiunile de alterarea integrităţii datelor informatice, prev. de art. 47 din C.p. rap. la art. 32 alin.1 rap. la art. 362 din C.p. și instigare la perturbarea funcţionării sistemelor informatice, prev. de art. 47 din C.p. rap. la art. 32 alin.1 rap. la art. 363 din C.p. nu se poate reține nici incidența cazului de luare a măsurii arestării preventive prevăzut de art. 223 alin. 1 lit. d C. proc. pen., acesta presupunând, prin ipoteză, existența unei suspiciuni rezonabile că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul ar fi săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni, suspiciune care, însă, nu este susținută de vreun mijloc de probă, astfel cum s-a arătat și anterior”, mai explică magistratul Corobană.

Inculpați „cuminți”

„Pe de altă parte, din probele administrate nu reies elemente de natură a forma convingerea judecătorului că lăsarea în libertate a inculpaților, la acest moment, ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, în contextul în care aceștia sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în perioada septembrie 2021 – ianuarie 2022, s-au aflat, de la debutul urmăririi penale, în libertate sau sub imperiul măsurii controlului judiciar dispuse în altă cauză și nu există indicii că activitatea infracțională ce li se impută ar fi continuat și ulterior lunii ianuarie 2022.

Fără a minimaliza impactul social negativ al infracțiunilor presupus a fi fost comise de către inculpați, judecătorul apreciază că nici natura acestora și nici modalitatea de săvârșire nu mai justifică, la acest moment, privarea de libertate a inculpaților, faptele reținute nefiind apte să cauzeze o tulburare a relațiilor sociale în cadrul comunității.

În ceea ce privește împrejurările privitoare la persoana inculpaților, judecătorul reține că aceștia nu s-au sustras urmăririi penale, nu au încercat în vreun fel să influențeze probațiunea în cauză și nu există niciun fel de date că ar efectua demersuri în acest sens, context în care riscul ca lăsarea acestora în libertate în această fază a cercetărilor să impieteze grav asupra anchetei desfășurate nu poate fi susţinut ca fiind evident, în lipsa unor date concrete în acest sens”, mai explică judecătorul de la Tribunalul București.

Măsură disproporționată

„În concluzie, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că prelungirea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați nu mai este necesară pentru atingerea scopului avut în vedere la luarea acesteia, prevăzut de art. 223 alin. 2 C. proc. pen., iar din referatul cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive nu au putut fi reținute temeiurile noi care, în opinia procurorului, ar justifica prelungirea acestei măsuri preventive privative de libertate față de inculpatul Georgescu Călin.

În acest context, judecătorul de drepturi și libertăți reţine că privarea de libertate în continuare a inculpaților ar reprezenta o măsura disproporţionată faţă de scopul urmărit la luarea măsurilor preventive, în general, prevăzut de art. 202 C. proc. pen., atingerea acestuia putând fi asigurată în continuare şi prin luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive de drepturi, respectiv controlul judiciar, în cadrul căruia inculpații urmează să respecte o serie de măsuri şi obligaţii, fiind garantată pe această cale buna desfăşurarea a procesului penal.

Cu privire la aceste aspecte, judecătorul mai reține că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a încurajat insistent folosirea măsurilor preventive privative de libertate ca măsură excepțională. Astfel, în cauza Ambruszkiewicz vs. Polonia, Curtea a decis că, dată fiind gravitatea măsurii arestării preventive, aceasta este justificată doar acolo unde alte măsuri mai puțin restrictive au fost luate în considerare și au fost găsite insuficiente pentru a proteja interesul public sau individual; de asemenea, s-a arătat că arestarea preventivă nu trebuie să fie numai conformă legislației naționale, ci și necesară, în circumstanțele date.

Mai mult, Curtea a subliniat, în jurisprudența sa, necesitatea folosirii principiului proporționalității, arătând că autoritățile trebuie să ia în considerare folosirea alternativelor mai puțin severe la arestarea preventivă. Aceste argumente, expuse de Curte cu privire la măsura arestării preventive, pot fi avute în vedere mutatis mutandis și în materia arestului la domiciliu, având în vedere natura acestuia de măsură privativă de libertate”, se mai arată în motivarea emisă de Tribunalul București.

La un pas de libertate

Tribunalul București a motivat decizia prin care a dispus, luni, plasarea sub control judiciar a lui Ionel Rusen și Călin Georgescu. Dosarul urmează să fie transmis, în regim de urgență, la Curtea de Apel București, care va judeca contestația formulată de DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București.

Judecătorul de drepturi și libertăți Claudiu Coroană, cel care a decis ca cei doi să fie cercetați sub control judiciar, și-a motivat hotărârea pronunțată luni. Astfel, dosarul va ajunge în regim de urgență unde Curtea de Apel îl va înregistra iar apoi îl va introduce în sistemul de selectare aleatorie a completului de judecată urmân ca mai apoi să fie stabilit termenul de judecată.

Reamintim că fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, și omul de afaceri Ionel Rusen, vor fi cercetați în continuare în stare de libertate sub control judiciar în dosarul DIICOT de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, după ce Tribunalul București a respins, luni, propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a celor doi.

„În dosarul nr. 44381/3/2026, s-a respins, ca neîntemeiată, propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive dispuse fata de inc. G.C. si R.I., formulată de DIICOT si s-a înlocuit măsura arestării preventive dispuse fata de inculpați cu măsura controlului judiciar, pe o perioada de 60 de zile, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

S-a dispus punerea in libertate a inculpaților, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, daca nu sunt reținuți sau arestați în alta cauza”, se arată în minuta deciziei Tribunalului București.

Decizia de luni nu este definitivă și poate fi contestată de procurorii DIICOT. Măsura controlului judiciar în cazul celor doi este pentru o durată de 60 de zile.

Dosarul în care este cercetat Călin Georgescu

Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie 2026, într-un dosar instrumentat de DIICOT, în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat.

Ancheta vizează o presupusă înșelăciune în urma căreia un om de afaceri ar fi fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro, în contextul unei afaceri care presupunea obținerea unei finanțări pentru tranzacții cu metale prețioase.

Decizia Curții de Apel București privește exclusiv măsura preventivă și nu reprezintă o soluție asupra vinovăției. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție.