Ministrul Justiției pregătește o reformă majoră în sistemul judiciar. Numărul parchetelor din România ar urma să scadă de la 175 la 41. Câți bani ar putea economisi statul
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că a inițiat un proiect de lege, împreună cu CSM și PICCJ, care vizează reorganizarea administrativă a sistemului judiciar. Potrivit acestuia, cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe se vor reduce la 41. Marinescu susține că reforma va duce la reducerea numărului funcțiilor de conducere, iar economiile estimate la bugetul de stat se ridică la peste 73 de milioane de lei anual.
Potrivit lui Radu Marinescu, proiectul prevede ca în fiecare județ să funcționeze un singur parchet, cu sediul principal în municipiul reședinței de județ. În celelalte localități în care există judecătorii vor rămâne sedii secundare permanente. Ministrul a precizat că reorganizarea nu vizează parchetele din municipiul București.
„Reforma organizării administrative la nivel național în sistemul judiciar se face la Ministerul Justiției. În colaborare cu CSM-sectia de procurori și cu PICCJ am inițiat un proiect de lege prin care se reorganizează parchetele de pe lângă judecătoriile din întreaga țară. Acesta a fost trimis în procesul de avizare.
Proiectul reorganizează parchetele de pe lângă judecătorii, cu excepția celor din municipiul București. În fiecare județ, ele devin un singur parchet. Sediul principal este în reședința de județ, iar în celelalte localități cu judecătorie funcționează sedii secundare permanente. Cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe se reduc la 41”, a scris Radu Marinescu.
134 de funcții de prim-procuror și 134 de funcții de grefier-șef ar urma să dispară
Una dintre principalele consecințe ale reorganizării este reducerea numărului funcțiilor de conducere. Potrivit proiectului, 134 de posturi de prim-procuror și alte 134 de posturi de grefier-șef ar urma să fie desființate. Radu Marinescu explică faptul că noua organizare ar permite prim-procurorilor să se ocupe mai mult de coordonarea activității și mai puțin de atribuțiile de execuție.
„Schemele de personal sunt destul de mari încât prim-procurorul să aloce timp substanțial activității de conducere și coordonare, nu să facă în principal muncă de execuție”, a precizat ministrul.
Economii de aproximativ 74 de milioane de lei la bugetul de stat
Reforma ar urma să aibă și un impact bugetar important, mai spune Marinescu. Potrivit calculelor din expunerea de motive a proiectului, desființarea celor 134 de funcții de prim-procuror și a celor 134 de funcții de grefier-șef ar genera economii de aproximativ 6,15 milioane de lei pe lună, adică aproape 74 de milioane de lei anual.
„Economii la bugetul de stat. Se desființează 134 de posturi de prim-procuror și 134 de posturi de grefier-șef. Economia estimată este de 6.154.888 lei pe lună, adică 73.858.656 lei pe an”.
Pe lângă reducerea cheltuielilor cu funcțiile de conducere, Ministerul Justiției estimează și costuri mai mici cu delegarea procurorilor la parchetele care nu au suficient personal.
108 parchete au cel mult cinci posturi de procuror
Printre problemele invocate de ministrul Justiției se numără deficitul de personal și diferențele mari dintre volumele de activitate ale unităților teritoriale. Din cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe, 108 au cel mult cinci posturi de procuror. În perioada 2018-2026, 12 parchete au funcționat fără niciun procuror, iar unele funcții de conducere au rămas vacante timp de șase ani sau chiar mai mult.
Potrivit datelor prezentate în proiect, diferențele de încărcare cu dosare pot ajunge până la un raport de nouă la unu între anumite parchete.
„În prezent există mari disparități de încărcare a procurorilor cu cauze, între parchetele locale”, a explicat Radu Marinescu.