Rețea de falsificatori de cetățenie română din Ucraina, destructurată de Parchetul General. Cât costa „să devii” român și cum acționau escrocii

Mecanismul de fraudare a procesului de dobândire a cetăţeniei române a fost depistat în urma unei investigaţii a Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General cu ajutorul polițiștilor sub acoperire. Reţeaua, coordonată de figuri din mediul intermediarilor şi sprijinită de funcţionari din Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, solicita sume de până la 15.000 de euro pentru a „fabrica” români din cetăţeni străini care nu aveau nicio legătură cu statul român. Două persoane au primit mandate de arestare pentru 30 de zile, potrivit, news.ro. Unui tunisian i s-au fabricat acte care atestau că bunicii săi s-ar fi născut în regiunea Odesa. Referatul procurorilor conține stenograme cu dialogurile falsificatorilor și mecanismul fraudei.

„Marina” şi reţeaua de falsificatori din Ucraina

În centrul afacerii ilegale se aflau două femei: D.M. (cunoscută sub numele de „Marina”) şi Ş.V.. D.M., o persoană cu dublă cetăţenie (moldovenească şi română), care acţiona ca „facilitator” principal. Aceasta specula cadrul legal care permite redobândirea cetăţeniei prin descendenţă (art. 11 din Legea 21/1991), racolând cetăţeni din spaţiul ex-sovietic dispuşi să plătească sume mari pentru paşaportul românesc.

Pentru a crea o aparenţă de legalitate, D.M. colabora cu un anume P.D. (zis „Dima”), care falsifica în Ucraina acte de stare civilă (naştere, căsătorie, deces). Aceste documente atestau în mod fals că bunicii solicitanţilor s-ar fi născut în perioada interbelică în regiuni precum Odesa, creând astfel o filiaţie artificială necesară redobândirii cetăţeniei. Un exemplu elocvent este cazul colaboratorului M.A.: deşi acesta este tunisian, reţeaua i-a fabricat acte care atestau că bunicii săi s-ar fi născut în regiunea Odesa în 1928 şi 1932, creând o filiaţie românească artificială.

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, complice la fraudă

Investigaţia a relevat faptul că reţeaua nu ar fi putut funcţiona fără complicitatea unor funcţionari din interiorul ANC. S.V., consilier superior în cadrul instituţiei, este acuzată că primea şi înregistra preferenţial dosare, chiar dacă acestea erau incomplete sau conţineau acte vizibil false. Indiciile arată că sumele percepute de funcţionari pentru „trecerea cu vederea” a neregulilor variau între 300 şi 500 de euro pentru un dosar. Mai mult, interceptările telefonice au surprins momente în care funcţionara îi oferea instrucţiuni lui D.M. despre cum să evite camerele de supraveghere din ANC sau cum să depună dosare fără prezenţa fizică a solicitanţilor, încălcând flagrant legea.

Inculpata S.V. (funcţionar ANC) o instruia pe D.M. (intermediar) cum să procedeze în sediul instituţiei pentru a nu atrage atenţia atunci când îi remitea „medicamentele” (posibil cod pentru bani sau acte).

S.V.: „Ba da! Când vii, mă suni din sală de la geam! Stăm la fereastră! Şi te faci că completezi o hârtie! Da?”

D.M.: „Dar nu… acolo nu-s camere, nu?”

S.V.: „Nu, mă! Că stăm la geam!… Atunci vino până…. până în ora nouă. Când vin paparudele astea.”

Cât costa fraudarea cetățeniei române

Mecanismul de fraudare a cetăţeniei române implica tarife bine structurate, percepute de intermediari în funcţie de complexitatea „serviciului” oferit solicitanţilor. Inculpata D.M., care îndeplinea rolul de facilitator, solicita sume de 100 euro pentru verificarea preliminară a dosarului, 500 euro pentru depunerea acestuia şi 150 euro pentru programarea jurământului. Pentru un dosar complet „fabricat”, care presupunea plăsmuirea actelor de stare civilă pe teritoriul Ucrainei de către numitul P.D. pentru a atesta în mod nereal filiaţia română, tariful pretins era de 5.000 euro. Cele mai scumpe „servicii” erau cele de trafic de influenţă oferite de inculpata Ş.V., care a pretins suma de 15.000 euro pentru a interveni pe lângă funcţionari cu funcţii de conducere din cadrul ANC, în scopul urgentării soluţionării dosarului până la finele anului 2026.

Investigator sub acoperire şi flagrant de 7.500 de euro

Procurorii au reuşit să infiltreze reţeaua folosind un investigator sub acoperire (nume de cod „B.R.”) şi un colaborator cu identitate reală (M.A.), un cetăţean tunisian care a pretins că doreşte cetăţenia. Pe parcursul anchetei, sumele solicitate au escaladat: D.M. a pretins 5.000 de euro pentru pregătirea şi depunerea dosarului cu acte false. Ş.V. a ridicat miza, pretinzând de la colaborator 15.000 de euro, susţinând că are influenţă directă asupra conducerii ANC („o cheamă Claudia, este şefa la tot”) pentru a urgenta soluţionarea dosarului până la finele anului 2026.

Lovitura decisivă a fost dată pe 28 iulie 2026, când Ş.V. a fost prinsă în flagrant pe terasa unui restaurant din Bucureşti imediat după ce a primit prima tranşă de 7.500 de euro de la colaboratorul M.A.. Aceasta a introdus plicul cu bani în geanta sa de lux, moment în care echipa de intervenţie a imobilizat-o.

Într-o altă discuţie, conform interceptărilor de la dosar, inculpata Ş.V. îi explică colaboratorului sub acoperire (M.A.) de ce preţul este atât de mare şi cine este persoana care va asigura succesul dosarului.

Ş.V.: „Dacă ţie îţi spune cineva că te costă două mii sau cinci mii, nu există aşa ceva… adică se dă douăzeci de mii, se dă douşcinci (25) de mii, se dă…”

M.A.: „Da, da! Sunt convins…”

Ş.V.: „…o cheamă Claudia, este direct zi…ââââ…şefa la tot ANC-ul, m-ai înţeles…îţi dau numele întreg…. Adică eu îţi dau numele exact la cine te duci, dar s-o aduc acuma să-i zic uite vrea să te vadă, nu pot…”

Cum funcționa rețeaua de falsificatori

Conform datelor din referatul cu propunerea de arestare din dosarul nr. 2625/159/P/2025, reţeaua infracţională era organizată pe mai multe paliere, de la racolarea beneficiarilor şi falsificarea actelor în Ucraina, până la depunerea lor preferenţială la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, scrie news.ro

1. D.M. – Intermediar – Facilitator

Aceasta era considerată pilonul central al grupării pe teritoriul României.

Recrutarea: Racola cetăţeni din spaţiul ex-sovietic (Ucraina, Rusia, Republica Moldova) care doreau cetăţenia română fără a îndeplini condiţiile legale.

Fabricarea dosarelor: Asigura sprijin pentru obţinerea documentaţiei falsificate (acte de naştere, căsătorie, deces) care să ateste în mod nereal că bunicii solicitanţilor s-au născut în teritorii româneşti înainte de 1940.

Coruperea funcţionarilor: Menţinea legături strânse cu angajaţi ai ANC pentru a depune dosarele peste rând sau fără prezenţa fizică a titularilor.

Tarife: Solicita sume precum 5.000 de euro pentru un dosar complet fabricat (cazul investigatorului sub acoperire) sau taxe mai mici pentru servicii punctuale: 100 euro pentru verificare, 500 euro pentru depunere şi 150 euro pentru programarea jurământului.

2. Ş.V. – Traficant de influenţă

Aceasta intervenea în faza de „urgenţă” şi „asigurare” a soluţionării dosarelor.

Vânzarea influenţei: Susţinea că are o influenţă directă asupra conducerii ANC (menţionând o persoană numită „Claudia”, pe care o descria ca fiind „şefa la tot”) pentru a determina aprobarea rapidă a dosarelor.

Traficul de certificate: Se ocupa şi cu obţinerea de certificate lingvistice falsificate pentru solicitanţii care nu cunoşteau limba română, percepând între 600 şi 1.000 de euro.

Sume pretinse: A solicitat de la colaboratorul sub acoperire 15.000 de euro, promiţând că va obţine cetăţenia până la finalul anului 2026. A fost prinsă în flagrant după primirea unei prime tranşe de 7.500 de euro.

3. S.V. – Funcţionar ANC – Consilier superior

Registrator în cadrul ANC care asigura „intrarea” dosarelor frauduloase în sistem.

Abuz în serviciu: Primea şi înregistra dosare despre care existau indicii că sunt incomplete sau conţin acte false.

Favoritism: Modifica programări şi elibera bonuri de ordine în mod subiectiv, instruind-o pe D.M. cum să procedeze pentru a nu fi observate pe camerele de supraveghere (de exemplu: „să se facă că completează o hârtie la geam”).

Cointeresare materială: Existau indicii că primea între 300 şi 500 de euro pentru fiecare dosar acceptat. La percheziţii, în locuinţa fiicei sale, a fost identificată o pungă cu o sumă importantă de bani în valută (euro).

4. P.D. – Falsificator

Persoana responsabilă cu „plăsmuirea” propriu-zisă a actelor în afara ţării.

Falsificarea în Ucraina: Se deplasa frecvent în Ucraina pentru a obţine extrase de stare civilă falsificate care să creeze filiaţia artificială necesară redobândirii cetăţeniei prin art. 11.

Exemplu concret: În cazul colaboratorului Ahmed, a fabricat acte care atestau că bunicii acestuia s-au născut în regiunea Odesa în 1928 şi 1932, deşi aceştia nu aveau nicio legătură cu spaţiul românesc.

5. B.G.R. – Funcţionar ANC – Consilier superior

Coleg cu S.V., implicat în aceleaşi activităţi de primire preferenţială a dosarelor.

Rol: Primea, verifica şi înregistra în sistemul informatic cererile de cetăţenie intermediate de D.M., manifestând o superficialitate intenţionată în verificarea autenticităţii actelor.

Dosarul mai menţionează implicarea unor avocaţi (precum B.A. şi B.R.) care asistau la depunerea acestor dosare şi facilitau comunicarea dintre intermediari şi funcţionarii publici.

Curtea de Apel a dispus arestarea pentru 30 de zile a două dintre persoanele implicate în dosar. Numai în acest an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române care au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat.